HP admisă referitoare la persoanele care pot depune cereri de restituire a imobilelor preluate abuziv de comuniști

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a admis, luni, o sesizare formulată de Curtea de Apel București privind formularea unei hotărâri prealabile referitoare la Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Concret, hotărârea prealabilă se referă la persoanele care pot depune cereri pentru terenuri care făceau parte din domeniul de aplicare al legilor fondului funciar la data intrării în vigoare a Legii 165.

Decizia 22 din 12 aprilie a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă:

”În şedinţa din 12 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, constituit potrivit legii, a soluţionat sesizările în vederea pronunţării unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunţate următoarele soluţii:

Decizia nr.22 în dosarul nr.164/1/2021

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 22239/3/2017, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea art. 43 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de persoană îndreptăţită în cererile vizate de acest text de lege, pentru terenuri care intrau în domeniul de aplicare al legilor fondului funciar la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, se stabileşte potrivit prevederilor acestor legi.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.”

Tot luni, ÎCCJ a respins, ca admisibile, alte patru sesizări prealabile, printre care și cea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secția I Civilă cu referire la dezlegarea următoarei probleme de drept:

”Modul de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor art. 325 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă acestea se aplică şi în cazul abaterilor grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară săvârşite anterior intrării în vigoare a acestei legi.”

DOCUMENT – Comunicatul ÎCCJ privind deciziile pronunţate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă în şedinţa din 12 aprilie 2021: