Guvernul României a adoptat, în ședința de joi, 13 noiembrie 2025, o modificare importantă a Codului-cadru de etică și deontologie universitară, un pas așteptat de ani buni în mediul academic. Prin Hotărârea de Guvern publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1051 din 14 noiembrie 2025 care completează articolul 10 din actul normativ existent, autoritățile introduc o prevedere esențială: sesizările anonime privind cazuri de hărțuire pe criteriu de sex sau hărțuire morală vor putea fi analizate de comisiile de etică universitară, chiar și în lipsa datelor de identificare ale persoanei care face plângerea.
Este o schimbare de paradigmă într-un domeniu în care tăcerea sau frica au avut, de multe ori, efectul de a ascunde abuzuri serioase. Până acum, plângerile anonime erau, în majoritatea situațiilor, respinse din start, universitățile invocând limitările procedurale și imposibilitatea verificării sursei. Noua reglementare răspunde însă unei nevoi tot mai vizibile: aceea de a proteja victimele și martorii hărțuirii care se tem să vorbească din cauza presiunilor, a raporturilor ierarhice sau a riscului de a fi excluși din comunitatea academică.
Potrivit actului normativ adoptat, comisiile de etică universitară nu doar că vor putea analiza astfel de sesizări, dar vor avea și responsabilitatea de a evalua dacă faptele semnalate pot constitui infracțiuni. În situațiile în care există indicii temeinice, comisia are obligația de a informa conducerea universității, care, la rândul său, trebuie să sesizeze organele de urmărire penală. Este un mecanism menit să prevină mușamalizarea situațiilor grave și să ancoreze instituțiile de învățământ superior într-un cadru de responsabilitate reală, dincolo de limitele administrative ale mediului universitar.
Această modificare legislativă nu vine în mod izolat, ci completează un set mai amplu de schimbări adoptate în ultima perioadă, care vizează gestionarea petițiilor și actualizarea metodologiilor aferente. În esență, Guvernul și Ministerul Educației și Cercetării finalizează astfel un „ciclu legislativ” ce urmărește armonizarea procedurilor și crearea unui sistem coerent, care să permită raportarea și analizarea eficientă a comportamentelor abuzive. Din perspectiva organizațiilor studențești și a reprezentanților mediului universitar, această coerență lipsea de mult, iar fragmentarea cadrului normativ făcea ca multe cazuri să rămână nerezolvate sau chiar ignorate.
De altfel, nevoia unei excepții pentru sesizările anonime a fost semnalată constant în ultimii ani. Studenți, profesori și ONG-uri au atras atenția asupra faptului că persoanele afectate de hărțuire nu se simt în siguranță atunci când sunt obligate să-și dezvăluie identitatea. În comunități academice mici, unde reputația joacă un rol major și unde ierarhiile sunt puternice, victimele se tem de consecințe: de la represalii subtile până la excludere profesională. În aceste condiții, prevederea adoptată vine ca o garanție suplimentară că vocea celor vulnerabili poate fi auzită și fără expunere personală.
Reacțiile din mediul universitar sunt, în mare parte, pozitive. Specialiști în etică educațională subliniază că, în sfârșit, instituțiile primesc instrumentele necesare pentru a acționa în mod proactiv și pentru a-și proteja membrii. În același timp, responsabilitatea comisiilor de etică devine mai complexă, întrucât acestea vor trebui să dezvolte proceduri clare pentru verificarea și analizarea sesizărilor anonime, evitând abuzurile sau reclamațiile nefondate.
Pentru Ministerul Educației și Cercetării, această inițiativă reprezintă o reafirmare a angajamentului public de a crea un mediu academic sigur, etic și incluziv. Mesajul oficialilor este unul ferm: hărțuirea, în orice formă, nu mai poate fi tolerată, iar instituțiile universitare nu pot rămâne închise în fața unor astfel de probleme. Consolidarea cadrului legal este doar o parte a soluției, dar o parte esențială care pune presiune pe universități să reacționeze transparent și responsabil.
În ansamblu, modificarea adusă Codului-cadru de etică universitară marchează o etapă importantă în modernizarea mecanismelor de protecție a drepturilor studenților și cadrelor didactice. Dacă implementarea va fi riguroasă și atent monitorizată, universitățile din România ar putea deveni spații mai sigure, în care demnitatea și integritatea academică nu sunt doar principii declarate, ci realități respectate în fiecare interacțiune. Într-o epocă în care încrederea în instituții se clădește greu și se pierde ușor, astfel de măsuri pot reprezenta un fundament solid pentru reconstrucția unui climat educațional bazat pe respect, responsabilitate și echitate.
Partajează acest conținut:
