De la Capela Haşaş, din Cimitirul Municipal, pleacă pe ultimul drum mulți orădeni. Probabil nu e orădean să nu cunoscă aces loc, având în vedere că aici vin la înmormântări și 1000 de oameni în fiecare zi. În capelă însă sunt picturi ale celebrului Corneliu Baba. Biserica este unică în ţară, Capela Haşaş este singura pictată integral de celebrul portretist Corneliu Baba. Din 2011, capela e monument istoric de importanță locală, integrat în grupa valorică B printr-un Ordin al ministrului Culturii, dar și reper în jurul căruia s-a constituit zona ortodoxă din cimitirul municipal. Din cauza umidității, dar nu numai, picturile sunt într-o stare avansată de degradare, după evaluarea specialiștilor în proporție de peste 50%, iar fiecare iarnă mai mușcă din picturi. Apa vine și din acoperiș și din podea.
De peste un deceniu, arhitectul Cristian Pușcaș, cunoscut ca arhitectul bisericilor fiindcă a reabilitat cele mai importante clădiri de cult din Oradea, a pregătit un proiect de reabilitare. Pe lângă faptul că arhitectul spune că „nu e normal să foloseşti un monument istoric ca depozit de coşciuge”, de proiectul său s-a ales praful, urmând ca în scurt timp praful să se aleagă și de picturilor celebrului Corneliu Baba.”Noi am pregătit un proiect de reabilitare și extindere a clădirii și de reconstrucție a copertinei din față. De reabilitare nu s-a ales nimic. De extindere, nici atât. De copertină, Direcția de Cultură și-a bătut joc și a ales cea mai grețoasă variantă (pe care, cumva, tot ei ne-au <proiectat-o>, tot respingând celelalte variante propuse). În final, oricât de urâtă era acea variantă, în realitate a ieșit de 2 ori mai urâtă ca urmare a gestionării execuției de către regia de piețe de atunci (în administrarea căreia se află Capela Hasas n.r.) „, spune arhitectul Cristian Pușcaș. Capela a fost ridicată în perioada interbelică pe cheltuiala lui Alexandru Haşaş, prim-medic şi inspector veterinar al Oradiei Mari din acea vreme, după moartea prematură a fratelui său, Gavril Haşaş, preot ortodox, şi apoi a soţiei sale Irina la doar 46 de ani. Clădirea e prima capelă cimiterială a românilor ortodocşi, lipsiţi pe atunci de un lăcaş pentru oficierea prohodului, dar adăpostește și o operă de artă. Inițial Nicolae Toniza trebuia să picteze capela însă acesta l-a recomandat pe cel mai bun student al său, Corneliu Baba.
Capela a fost restaurată de două ori (1972 şi 1989) de pictorul bisericesc Eremia Profeta.
Acum. Episcopia Ortodoxă, Administraţia Domeniului Public sau Primăria Oradea ar trebui să identifice o linie de finanţare din fonduri UE pentru aceste lucrări. Universitarul orădean Kante Meister, cu studii în pictură, profesor la Arte Vizuale mai trage un semnal de alarmă, cu ironie amară, făcând aluzie că Oradea e dată mereu ca exemplu la nivel național. <Este limpede pentru o tară întregă că în Oradea totul merge pe un drum ascendent spre un viitor luminos. Prin acţiunile grabnice de văruire a fațadelor monumentelor din centrul istoric și impozitele de 500% s-a demonstrat asta. Asemeni prin demolarea susținută a caselor care se opuneau progresului, chiar în perimetrul protejat, sau al situ-rilor arheologice care stau mai bine sub un strat protectiv de beton. Ei bine acum semnalez o altă stare de fapt, minunată desigur, fără responsabilitatea cuiva că doar ce vină să purtăm noi pentru umiditatea din atmosferă. Ştiaţi că în Oradea exista o capelă în cimitirul Rulikowski pictată de pictorul Corneliu Baba în 1940 la comanda Doctorului Hașaș? Ei bine uitaţi-vă la imagini şi veţi vedea ce bine este conservată și pusă în valoare…>, spune profesorul.Acesta reaminte;te contextul ]n care Corneliu Baba a realizat lucrarea, a;a cum explică chiar portretistul: <Trecuse peste mine dezastrul refugiului din Ardeal, unde în 1939-40 mă aflam să pictez o Capelă la Oradea mare – nord vestul României – Lucrul durase doi ani, apoi s-a curmat brusc cu plecarea noastră noaptea, Oradea trecând în stăpânirea Ungariei. Tot ce am avut agonisit a rămas pierdut pentru totdeauna şi m-am revăzut din nou la Iaşi unde am luat-o de la capăt..> .
