Furturi de milioane de euro și o rețea transfrontalieră destructurată: percheziții în Bihor

O amplă operațiune de cooperare judiciară internațională desfășurată între autoritățile franceze și cele române a dus la dezvăluirea și destructurarea uneia dintre cele mai sofisticate rețele de criminalitate organizată axate pe furtul de produse fitosanitare.

Este vorba despre o grupare extrem de bine structurată, care, pe parcursul a aproape doi ani – din iulie 2023 până în iunie 2025 – a operat cu precizie pe teritoriul Franței, creând un prejudiciu estimat la aproximativ trei milioane de euro. Investigațiile au scos la iveală nu doar modul de operare ingenios și organizarea internă a rețelei, ci și riscurile grave pe care astfel de activități le reprezintă pentru întreaga industrie agricolă europeană.

Cazul a fost inițiat de autoritățile franceze, în special de Tribunalul Judiciar din Rennes, iar pe baza a opt ordine europene de anchetă, în România au fost derulate nu mai puțin de 17 percheziții domiciliare, în județele Bihor, Galați și Vrancea. Perchezițiile, coordonate de Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și de procurorii DIICOT, au beneficiat de o componentă internațională puternică. Ofițeri de legătură din Franța, reprezentanți ai Europol și Eurojust, precum și membri ai Jandarmeriei Franceze au participat activ la acțiuni, subliniind caracterul transfrontalier al anchetei și interesul strategic major pentru destructurarea acestei grupări.

Rezultatele acestor descinderi au fost considerabile. Autoritățile au ridicat sume importante de bani în mai multe valute – 552.790 de lei, 66.135 de euro, 4.483 de dolari americani și 60 de lire sterline – alături de patru autoturisme și cantități semnificative de produse fitosanitare, atât solide, cât și lichide.

De asemenea, au fost identificate și alte probe materiale care susțin fără echivoc ipoteza unei activități infracționale desfășurate pe scară largă. Aceste produse, extrem de valoroase în industria agricolă, sunt deseori vândute la negru, fie în România, fie pe alte piețe europene, la prețuri mult sub cele oficiale, atrăgând cumpărători nepregătiți sau dispuși să încalce legea.

Potrivit datelor oficiale furnizate de IGPR, rețeaua era alcătuită exclusiv din cetățeni români, organizați într-o structură piramidală, cu roluri bine stabilite: de la lideri care stabileau țintele și strategia, până la executanți care duceau la bun sfârșit furturile, transportatori și intermediari specializați în vânzarea produselor sustrase. Aceștia acționau în mod repetat pe teritoriul Franței, vizând ferme agricole mari, depozite de inputuri sau transporturi rutiere în tranzit.

Modul de operare era caracterizat de mobilitate ridicată, organizare strictă și capacitate de adaptare. În total, 13 membri ai rețelei au fost identificați: zece dintre ei au fost localizați în România, iar alți trei pe teritoriul Franței. Pentru nouă dintre cei reținuți în România, Tribunalul Judiciar din Rennes a emis deja mandate europene de arestare, aceștia urmând să fie extrădați pentru continuarea cercetărilor.

Dincolo de pierderile financiare semnificative, cazul scoate la iveală un risc major cu care se confruntă sectorul agricol: proliferarea unei piețe negre de produse fitosanitare. Aceste substanțe, utilizate în tratarea și protecția culturilor, trebuie să respecte standarde stricte de calitate, legalitate și trasabilitate. A

chiziționarea lor de pe canale neoficiale nu doar că susține activități infracționale, dar poate duce și la utilizarea unor substanțe contrafăcute, expirate sau depozitate necorespunzător, cu efecte devastatoare asupra solurilor, plantelor și, în cele din urmă, asupra sănătății consumatorilor.

Autoritățile trag un semnal de alarmă pentru toți actorii implicați în agribusiness. Fermierii care aleg să cumpere produse fără factură, fără etichete clare sau de la persoane necunoscute se expun nu doar unor riscuri economice, ci și unor consecințe legale grave.

Mai mult, fermierii care încalcă legea pot fi sancționați cu dosare penale, amenzi consistente, confiscarea produselor și chiar pierderea completă a culturilor din cauza utilizării unor substanțe ineficiente sau toxice. Pe lângă aspectele legale, se adaugă și riscurile reputaționale și comerciale care pot compromite întreaga activitate a unei ferme.