SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Poliţia Română atrage atenţia asupra fraudelor prin apeluri telefonice, în urma cărora victimele transmit atacatorilor date personale, bancare sau de autentificare ce sunt apoi utilizate în scopul comiterii faptelor penale.
„Vishingul (voice phishing) este o metodă de înşelăciune prin care autorii apelează şi poartă convorbiri telefonice cu persoanele vătămate şi pretind a fi reprezentanţi ai unor entităţi private. Prin utilizarea unor tactici ingenioase de manipulare, ei obţin date personale sau informaţii financiare de la persoanele vătămate”, conform comunicatului IGPR.
Polițiștii spun că în astfel de situaţii cei contactați să nu accepte să facă ceea ce li se cere prin telefon, să nu efectueze plăţi în conturile care le sunt indicate şi să nu ofere date personale sau bancare.
Totodată victimele trebuie să evite eventuale link-uri de acces puse la dispoziţie de către persoane necunoscute în timpul sau după încheierea apelurilor telefonice și evitarea testării anumite secvențe de cifre comunicate de către autori, pe durata convorbirilor.
“În cazul prejudiciilor anunţaţi Poliţia prin apelarea numărului de urgenţă 112 sau adresaţi-vă celei mai apropiate unităţi de poliţie”, se mai menţionează în comunicat.
Poliţia Română recomandă prudenţă în divulgarea informaţiilor de identificare personală, ce pot fi utilizate pentru „a fura” identitatea sau pentru a accesa alte conturi sau servicii, precum şi a informaţiilor privind conturile bancare şi alte date financiare.
Furtul de identitate este o infracțiune ce ține de colectarea, utilizarea și stocarea informației cu caracter personal al altei persoane, cum ar fi parole, coduri de acces, numărul cardurilor bancare sau alte informații personale care îl identifică pe un cetățean. Din an în an, schemele de furt de date personale se modifică, infractorii utilizând scheme tot mai sofisticate. Aceeași situație este folosită și la rețele de socializare, prin crearea conturilor altor persoane, care sunt folosite la diferite acțiuni din numele persoanei respective.
Tipuri de furturi de identitate
- Skimming (clonarea cardului de credit la utilizare)
- Solicitarea de informatii personale in timpul navigarii pe internet
- Phishing (furt de date via email)
- Vishing (prin intermediul unui telefon din partea bancii)
- Spam (click pe un link primit prin email)
- Download (prin descarcarea de video, muzica si alte website uri necunoscute)
- Trashing (prin intermediul materialelor printate)
- Furtul din casuta postala
- Prin telefon de la contacte necunoscute
- Ghost (adeziune la contracte online prin site-uri fantoma)
- Prin intermediul retelelor de socializare
Furtul de identitate, chiar și pe Facebook, este pedepsit de legea penală în multe ţări de pe glob.
Pe 25 Ianuarie, Curtea supremă a decis că furtul de identitate online este infracțiune: nu este permis ca cineva să deschidă un cont pe o rețea de socializare cu numele şi fotografia reale, dar aparţinând altei persoane.
Art. 325 Codul penal prevede: „Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ÎCCJ, prin Decizia Nr.4 din 25 ianuarie 2021 a hotărât că dacă o persoană deschide și folosește un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), cu numele de utilizator şi datele reale (informaţii, fotografii, imagini video etc.) ale altei persoane, atunci se comite infracţiunea de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, căci:
- acţiunea de introducere a datelor informatice se face fără drept, şi
- acţiunea de introducere a datelor informatice are ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.
Partajează acest conținut:
