Parchetul European Antifraudă (EPPO) a desfășurat, în 2024, un total de 2.666 de investigații active privind fraudele fiscale care au vizat bugetul comunitar în valoare de 24,8 miliarde de euro, cu 22,5% mai mult decât în 2023e euro, înregistrând o creștere de 22,5% față de anul anterior, conform raportului anual publicat luni, informează agenția EFE.
Din acest total, mai mult de jumătate, respectiv 13,15 miliarde de euro, sunt legate de fraude transfrontaliere în domeniul TVA, care implică de obicei grupuri infracționale organizate, subliniază raportul.
Într-o declarație oficială, Laura Kovesi, procurorul-șef european, a cerut Uniunii Europene să îmbunătățească capacitățile Parchetului European, menționând că acesta a fost creat inițial la o scală redusă, pentru a face față unor infracțiuni de tip „nișă” care afectau interesele financiare ale UE. Totuși, realitatea a demonstrat că acest model nu este suficient pentru a răspunde provocărilor actuale.
„După trei ani de activitate, în care am descoperit un nou tip de criminalitate, capacitățile EPPO trebuie să fie adaptate la această nouă realitate”, a declarat Kovesi.
Raportul relevă că, în 2024, EPPO a înghețat active în valoare de 849 milioane de euro, o sumă care, până la încheierea proceselor, reprezintă de aproape 11 ori bugetul EPPO pe acest an.
În cursul anului 2024, EPPO a deschis mai mult de 1.500 de investigații, legate de fraude fiscale în valoare de aproximativ 13,07 miliarde de euro. De asemenea, agenția estimează că activitatea sa va continua să crească, având în vedere îmbunătățirea detectării fraudelor la nivel european.
Dintre cazurile investigate, 311 s-au referit la fonduri de redresare post-pandemie, având un impact de aproximativ 2,8 miliarde de euro asupra banilor publici. Aceste cifre sunt de așteptat să crească, având în vedere implementarea accelerată a plăților pentru redresare.
În ciuda acestui fapt, fondurile pentru redresare au reprezentat doar al treilea tip de fraudă investigată, după programele de dezvoltare regională și urbană, și cele de sprijin pentru dezvoltarea agricolă și rurală.
„Creșterea numărului de anchete penale a fost o tendință constantă de la începutul operațiunilor EPPO în iunie 2021, ceea ce arată că prevalența infracțiunilor care vizează interesele financiare ale UE a fost mult subestimată”, se precizează într-un comunicat al EPPO.
Majoritatea celor 6.547 de plângeri primite de EPPO (peste 70%) au fost depuse de persoane fizice, iar aproximativ 27% au venit din partea autorităților naționale. Doar 1,7% dintre plângeri au fost trimise de instituții sau agenții ale Uniunii Europene.
De asemenea, Parchetul European a înregistrat 205 rechizitorii în instanțele naționale, cu 47% mai mult decât în 2023, și a trimis 161 de ordine de anchetă și solicitări de asistență judiciară reciprocă unor țări care nu fac parte din EPPO, atât în cadrul, cât și în afara UE.
