Francmasoneria intră sub lupa istoriei la Muzeul Ţării Crişurilor

Un material realizat de Sorin Sotoc

Un interesant eveniment cultural va avea loc în sâmbăta de 11 februarie, la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. Conferinţa intitulată „Asociaționismul fraternal modern: Francmasoneria sub lupa istoriei”, va aduce în prim plan un delicat subiect care suscită, de veacuri, interesul publicului – masoneria. Evenimentul este organizat de Asociaţia „Cultură în Mișcare” şi Muzeul Ţării Crişurilor, în colaborare cu Asociaţia „Ţara celor trei crişuri” şi Asociaţia „Aurel Lazăr”. Conferinţa se va derula în intervalul 11:00–13:00, în amfiteatrul de la etajul I al principalei instituţii muzeale din Crişana, de pe strada Armatei Române nr.1/A. Intrarea este gratuită, în limita a 150 de locuri.

În cadrul manifestării vor fi prezentate teme de interes, susţinute de trei istorici, nume sonore în cultura românească contemporană.

Primul va conferenţia profesor doctor Cătălin Turliuc, din cadrul Academiei Române, Filiala Iași, care va prezenta viziunea proprie asupra francmasoneriei, relevată şi în lucrarea proprie „Asociaționismul fraternal modern românesc de la fondarea statului național modern la Războiul de Întregire a Neamului (1866–1916). Comunicarea se va concentra pe rolul jucat de Francmasonerie în marile evenimente care au marcat destinul național în această perioadă istorică și deopotrivă asupra rolului acesteia în procesul modernizării Vechiului Regat și al promovării idealului național, așa cum a fost el formulat în epocă. Vor fi evocate și momente semnificative din organizarea și funcționarea acestei cofraternități în perioada temporală abordată.

Va urma la cuvânt istoricul Cristian Moşneanu, din București, referent la editura Librex Publishing. Acesta va prezenta lucrarea proprie „Antifrancmasonerie: evoluţie, metode şi teoreticieni”. Acestă comunicare are rolul de a arăta motivele apariției antifrancmasoneriei în România, evoluţia ei în perioada 1866-1947 precum şi prezentarea teoreticienilor care au conceptualizat-o în spaţiul românesc. Totodată, sintetic, vor fi prezentate principalele căi de atac contra acestei asociaţii fraternaliste, în special în perioada interbelică, când curentul a fost parte integrantă a doctrinele partidelor extremiste cum ar fi Liga Apărării şi a Mişcării Legionare.

Alexandru Rufanda, istoric al Francmasoneriei, din cadrul Bolton University din Londra, va prezenta lucrarea „Mituri cu privire la Francmasoneria română. De la suspiciunile fanariote la acuzațiile comuniste”. În cadrul comunicării vor fi arătate acuzațiile nefondate aduse Francmasoneriei române de-a lungul timpului. De la suspiciunile bisericii ortodoxe, la acuzațiile fanariote de complot și până la conspirațiile fantasmagorice puse în seama Francmasoneriei de către legionari sau comuniști, masoneria română a trebuit mereu să facă față unei avalanșe de mituri nefondate. Toate acestea au fost rodul unei proaste informări, dar și al ignoranței celor care și-au asumat astfel de luări de poziție. În opinia autorului, acuzatorii Francmasoneriei au preferat să își întemeieze discursul pe lucrări și informații de o calitate îndoielnică, precum ar fi „Leo Taxil” sau chiar autori promovați de regimul fascist.

Această comunicare vine pentru a demonstra nu doar că argumentele acuzatorilor erau cusute cu ață albă de cele mai multe ori dar și să pună în evidență faptele Francmasoneriei române în contrast cu acuzațiile aduse, pentru că, până la urmă, dictonul latin „Facta non Verba” (Fapte, nu vorbe – n.a.) poartă întreaga încărcătură semantică menită să probeze cele expuse.