”Cine spera ca astăzi va fi pronunțată o hotărâre a Curtii de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care să arate că existența și funcționarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție ( SIIJ) se opune dreptului european, iar SIIJ trebuie desființată, ca efect al hotărârii CJUE, a suferit o dezamăgire. Mare!” – este opinia fostului judecător CCR și fost agent al României la CEDO Simona Maya Teodoroiu, în prezent deputat PSD. Aceasta a precizat că CJUE a lăsat la latitudinea instanțelor naționale două aspectele esențiale.
Astfel:
1. „Rămâne instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare”.
2. „În ceea ce privește carta, revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați”.
Potrivit Simonei Maya Teodoroiu, Curtea de Justiție a UE oferă și standardele/criteriile pe care instanța națională competentă le va putea utiliza în acest demers: „-pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”)”.
În plus, CJUE oferă și jaloanele pentru o reglementare legislativă privind răspunderea patrimonială a statului și a judecătorilor pentru erorile judiciare, arată fostul judecător al Curții Constituționale. Astfel, în hotărârea Curții europene de justiție se precizează că “reglementarea națională trebuie să prevadă în mod clar și precis garanțiile necesare care să asigure că nici ancheta pentru verificarea existenței condițiilor și a împrejurărilor care pot angaja această răspundere, nici acțiunea în regres nu sunt de natură să se transforme în instrumente de presiune asupra activității jurisdicționale. (…) Trebuie ca drepturile consacrate de cartă, în special dreptul la apărare al judecătorului, să fie pe deplin respectate și ca organul competent să se pronunțe cu privire la răspunderea personală a judecătorului să fie o instanța”.
Simona Maya Teodoroiu a observat că, în privința numirilor interimare în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare, Curtea arată că “în ceea ce privește normele care guvernează regimul disciplinar al judecătorilor,…cerința de independență impune prevederea garanțiilor necesare pentru a evita ca acest regim să fie utilizat ca sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare”. Fostul agent al României la CEDO consideră ”evident că procedurile legale și actorii implicați în aceste numiri trebuie să ofere garanții de transparență, obiectivitate și lipsa de implicare sau interes politic”.
”În condițiile art.148 alin.(2) din Constituția României, hotărârea de astăzi a CJUE are deschis un anume câmp de aplicare, cu nuanțele și precizările inerente ale Curții Constituționale, deja existente sau posibile în viitor. Va fi, însă, interesant de studiat în ce măsură și în care modalități concrete, celelalte state membre ale Uniunii Europene vor aplica statuările cu valoare de principiu, cuprinse în hotărarea de astăzi a CJUE, în raport cu propriile prevederi și tradiții constituționale”, a mai scris Simona Maya Teodoroiu.
Și fostul judecător și membru al CSM, Adrian Toni Neacșu, în prezent avocat, consideră că, în privința Secției Speciale, hotărârea de astăzi a CJUE este o mare dezamăgire pentru susținătorii politici ai desființării ei. ”Curtea de Justitie a Uniunii Europene nu cere nici direct, nici indirect desființarea SIIJ și nici o decizie politică internă de acest fel nu se va putea sprijini pe această hotărâre”, scrie Neacșu pe pagina sa de Facebook.
”CJUE nu numai că nu cere desființarea SIIJ, dar îi găsește justificări și stabilește că numai instanțele naționale ar putea sancționa anumite reglementări legale care ar duce la întârzierea judecării cauzelor penale instrumentate de această secție specială. Toate demersurile din Parlament de care am eu cunoștință privind desființarea SIIJ se bazau 100% pe o inevitabilă avizare din partea CJUE. Iată că nu a mai venit, iar ministrul Justiției și liderii puterii din Parlament trebuie să-și schimbe optica”, este de părere Adrian Toni Neacșu.
Partajează acest conținut:
