Material realizat de Ingrid Kogler, avocat Oradea – Societatea de avocați “Doseanu&Asociații”
Există trei forme testamentare: ordinare (obișnuite), privilegiate (extraordinare) și alte forme testamentare.
1. Testamentele ordinare (obișnuite) pot fi de două forme: testamente olografe și testamente autentice.
Testamentul olograf, sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie scris în întregime, datat şi semnat de mâna testatorului, conform art. 1041 Cod Civil. Aceste trei condiții de validitate, cuprinse în art. 1041 Cod Civil, trebuie îndeplinite în mod cumulativ; lipsa oricăreia dintre ele atrage nulitatea absolută a testamentului.
Acest testament prezintă unele avantaje, precum: nu necesită cheltuieli, poate fi făcut de oricine știe să scrie, poate fi redactat oriunde și oricând etc.
Testamentul este autentic dacă a fost autentificat de un notar public sau de o altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat, potrivit art. 1043 alin.(1) Cod Civil. Testamentul autentic are forță probantă până la înscrierea în fals.
2. Testamentele privilegiate sunt scutite de îndeplinirea formalităților obișnuite, datorită condițiilor speciale în care se întocmesc. Potrivit art. 1047 alin.(1) Cod Civil se poate întocmi în mod valabil un testament în următoarele situaţii speciale:
a) în faţa unui funcţionar competent al autorităţii civile locale, în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale;
b) în faţa comandantului vasului sau a celui care îl înlocuieşte, dacă testatorul se află la bordul unui vas sub pavilionul României, în cursul unei călătorii maritime sau fluviale. Testamentul întocmit la bordul unei aeronave este supus aceloraşi condiţii;
c) în faţa comandantului unităţii militare ori a celui care îl înlocuieşte, dacă testatorul este militar sau, fără a avea această calitate, este salariat ori prestează servicii în cadrul forţelor armate ale României şi nu se poate adresa unui notar public;
d) în faţa directorului, medicului şef al instituţiei sanitare sau a medicului şef al serviciului ori, în lipsa acestora, în faţa medicului de gardă, cât timp dispunătorul este internat într-o instituţie sanitară în care notarul public nu are acces.
În cazul testamentelor privilegiate, trebuie îndeplinite următoarele obligații: să fie întocmit în prezența a doi martori; trebuie semnat de testator, de agentul instrumentator şi de cei doi martori. Dacă testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va face menţiune despre cauza care l-a împiedicat să semneze.
Din economia art.1048 Cod Civil rezultă faptul că testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile de la data când dispunătorul ar fi putut să testeze în vreuna dintre formele ordinare. Termenul se suspendă dacă testatorul a ajuns într-o stare în care nu îi este cu putinţă să testeze. O situația de excepție, în care nu operează caducitatea, este reprezentată de recunoaşterea unui copil prin testament.
3. Alte forme testamentare, în concret testamentul sumelor şi valorilor depozitate.
Potrivit art. 1049 Cod Civil,
(1) dispoziţiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituţii specializate sunt valabile cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de legile speciale aplicabile acestor instituţii.
(2) Instituţiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului având ca obiect sume de bani, valori sau titluri de valoare decât în baza hotărârii judecătoreşti ori a certificatului de moştenitor care constată valabilitatea dispoziţiei testamentare şi calitatea de legatar, prevederile referitoare la raport şi reducţiune fiind aplicabile.
(3) Instituţiile de credit au obligaţia ca, la instituirea de către clienţii acestora a unei dispoziţii testamentare, să comunice, de îndată, menţiunea acesteia în registrul prevăzut la art. 1.046 Cod Civil (Registrul naţional notarial ţinut în format electronic).
CITIȚI și Testamentul – informații generale
Partajează acest conținut:
