România bifează o etapă legislativă majoră în materie de politică externă și securitate, după ce Camera Deputaților a adoptat, cu o majoritate covârșitoare, proiectul de lege privind sancțiunile internaționale. Actul normativ, inițiat de Guvern prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Justiției, transpune în legislația națională o directivă europeană esențială și previne declanșarea procedurii de infringement împotriva țării noastre. Legea urmează să fie transmisă președintelui României pentru promulgare.
Un pas esențial pentru conformarea la normele UE
Potrivit MAE, modificările legislative erau necesare deoarece România depășise deja o parte din calendarul de implementare stabilit la nivelul Uniunii Europene. Termenul limită pentru transpunerea directivei este luna mai 2025, iar întârzierea ar fi expus statul român unor sancțiuni severe.

Adoptarea rapidă a actului normativ a reprezentat nu doar o obligație tehnică, ci o demonstrație a angajamentului României față de mecanismele europene de securitate și de politica de sancțiuni. Într-un moment în care UE menține presiunea asupra Federației Ruse prin măsuri restrictive dure, alinierea legislativă a tuturor statelor membre a devenit o prioritate strategică.
„Proiectul de lege a fost adoptat cu majoritate covârşitoare – 277 de voturi «pentru», din 289 – subliniind angajamentul României faţă de securitatea internaţională, statul de drept şi alinierea la standardele europene”, a transmis MAE în comunicatul oficial.
Infracțiuni grave, în competența DIICOT
Cea mai importantă modificare adusă de noul act normativ este redefinirea cadrului penal privind încălcarea sau eludarea sancțiunilor internaționale. Pentru prima dată, legislația din România califică astfel de fapte drept infracțiuni grave, intrând sub competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Această schimbare are impact direct asupra aplicării sancțiunilor impuse Federației Ruse, dar și a celor stabilite în diferite regimuri internaționale – ONU, UE sau alte organisme multilaterale. Persoanele fizice sau juridice care sprijină entități sancționate, facilitează tranzacții, transferuri sau operațiuni comerciale interzise riscă acum pedepse mult mai dure și investigații derulate de procurori specializați.
Prin includerea acestor fapte în categoria infracțiunilor severe, România se aliniază complet standardelor europene, care au cerut în ultimii ani înăsprirea consecințelor legale pentru încălcarea regimurilor de sancțiuni.
O nouă arhitectură a cooperării interinstituționale
Legea introduce și un cadru clar al modului în care autoritățile române cooperează în implementarea sancțiunilor internaționale. Printre acestea se numără:
- structuri din MAE, care coordonează aplicarea regimurilor de sancțiuni la nivel diplomatic;
- Ministerul Justiției, responsabil cu armonizarea legislației interne;
- DIICOT, competent în investigarea infracțiunilor grave asociate eludării sancțiunilor;
- instituțiile de control financiar și vamal, responsabile cu monitorizarea tranzacțiilor și fluxurilor comerciale;
- structurile din domeniul securității naționale, care analizează impactul asupra siguranței regionale și internaționale.
Această arhitectură integrată este menită să îmbunătățească reacția statului în situațiile în care entități interne sau externe încearcă să folosească România ca punct de tranzit pentru ocolirea sancțiunilor UE.
Un vot covârșitor, un semnal politic clar
Cele 277 de voturi „pentru” din 289 înregistrate în Camera Deputaților subliniază un consens politic rar întâlnit. Într-un context regional marcat de tensiuni și amenințări hibride, legislația privind sancțiunile internaționale devine un instrument-cheie în protejarea intereselor statului român.
MAE subliniază că votul masiv în favoarea proiectului demonstrează „colaborarea eficientă dintre Parlamentul României și Guvern în decizii esențiale pentru partenerii internaționali, dar și pentru obiectivele proprii de securitate și politică externă”.
Un mesaj pentru partenerii occidentali
Implementarea acestei directive va avea un impact direct asupra credibilității României în plan extern. Alinierea la politicile de sancțiuni europene transmite un semnal clar către Bruxelles, Washington și alte capitale occidentale: România rămâne un actor de încredere, disciplinat, gata să susțină arhitectura de securitate euroatlantică.
În același timp, legea consolidează poziția țării noastre în fața tentativelor de influență economică sau politică din partea entităților sancționate, în special dinspre Rusia, care caută constant breșe în regimurile restrictive impuse de UE.
Ce urmează?
După promulgarea de către președintele României, legea va intra în vigoare și va începe procesul de punere în aplicare a noilor prevederi. Instituțiile vizate vor trebui să adopte norme interne, proceduri de lucru și mecanisme coordonate pentru a gestiona eficient investigațiile și supravegherea operațiunilor suspecte.
Partajează acest conținut:


























