Executarea silită prevăzută de Codul de procedură civilă, respectiv de Codul de procedură fiscală, acte normative care constituie dreptul comun în această materie, având în vedere contextul actual, fost restrânsă prin reglementări speciale și anume Decretul prezidențial numărul 195/16.03.2020 respectiv Ordonanța de urgență numărul 29/21.03.2020
În mediul economic românesc, când vorbim de recuperări de creanțe vorbim de trei categorii de executări silite în funcție de norma de drept care le guvernează:
– executări silite realizate în baza Codului de procedură civilă, situație în care se pun în executare titluri executorii, având la bază raporturi juridice de drept privat;
– executări silite care se realizează în baza Codului de procedură fiscală, când se pun în executare titluri executorii fiscale, rezultate din raporturi juridice fiscal;
– executare silită colectivă reglementată de legea insolvenței, situatie în care creanțele ce se urmăreste a fi recuperate, sunt în mod obligatoriu față de un profesionist.
Consider că în această perioadă de interes este răspunsul la următoarea întrebare: ce se întâmplă în această perioadă cu executările?
Prin Decretul prezidențial nr. 195 16.03.2020 s-a stabilit că, activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibil respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilită prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită.
După după cum se poate observa, în decretul de instituire a stării de urgență, nu se face distincție între executarea silită de drept privat și executarea silită fiscală.
Însă prin OUG nr.29/21.03.2020 se stabilește în mod clar, că pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe și neachitate până la expirarea unui termen de 30 de zile calculat de la data încetarii stării de urgență, nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală, astfel obligațiile fiscale nu sunt considerate obligații fiscale restante, adică CREANȚE FISCALE.
Tot prin OUG 29/21.03.2020, se stabilește că, se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare, cu excepția executărilor silite efectuate în vederea recuperării creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești se aplică de drept, prin efectul legii de către instituțiile de credit sau terțul poprit, fără alte formalități din partea organelor fiscale.
Încetarea suspendării de drept a executării silite prin poprire încetează în termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență.
Din analiza textelor mai sus invocate rezultă că:
În materie de executare silită în baza Codului de procedură civilă, în vederea recuperării creanțelor, vor continua toate executările prin popriere, formă de executare care este posibilă cu respectarea regulilor de disciplină sanitară, stabilite de CNSSU; restul formelor de executare silită, executarea silită mobiliară și imobiliară fiind suspendate;
De precizat că, sub durata stării de urgență, executorii preiau cereri de executare silită, iar instanțele de judecată se pronunță în camera de consiliu asupra cererilor de încuviințare a executărilor silite, formulate de executorii judecătorești;
Odată începută sau continuată executarea silită, debitorul sau orice parte interesată, potrivit Codului de procedură civilă, poate formula împotriva actelor de executare silită, contestație la executare, cerere de suspendare, cerere de suspendare provizorie a executării silite, însă vor fi soluționate de către instanțe cererile de suspendare provizorie și cererile de suspendare a executării, soluționarea contestației la executare va fi suspendată pe durata stării de urgență.
În materie de executare silită fiscală, trebuie să analizăm în funcție de momentul la care creanțele au devenit exigibile, astfel:
Pentru creanțele care erau exigibile anterior datei de instituire a stării de urgență, respectiv data de 21.03.2021, nu se pot continua executările silite prin poprire, ca atare restul formelor de executare silită mobiliare sau imobiliară vor putea fi continuate, mai mult în această perioadă debitorul fiscal datorează accesorii; de asemena pentru aceste creanțe, dacă nu s-a inceput executarea silită prin poprire nici nu va începe o astfel de executare.
La această categorie de obligații fiscale, din punctul meu de vedere, va fi interesant de văzut conduita pe care o va aplica organul fiscal, în ceea ce privește eșalonările care erau în derulare la momentul instituirii stării de urgență, deoarece pe de-o parte creanțele menționate în decizia de eșalonare evident sunt obligații fiscale anterioare decretarii stării de urgență, însă pe de alta parte, potrivit deciziei de eșalonare acestea au o scadenta, care se situează ulterior decreterii stării de urgență.
Rămâne de văzut cum vor fi considerate aceste creanțe, dacă va fi aplicată sancțiunea pierderii valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, și dacă se vor calcula acesorii.
Obligațiile fiscale scadente potrivit legii fiscale, ulterior datei de 21.03.2020, nu vor deveni creanțe fiscale, nu vor genera accesorii, și nu se va putea începe executarea silită, în vederea recuperării acestora pe o durată cuprinsă între momentul 21 martie 2020 și până la expirarea unui termen de 30 de zile calculat de la data ridicării stării de urgență. De menționat că în această perioadă creanțele fiscale nu generează accesorii.
Pentru a garanta efectele practice ale măsurii de suspendare a executării silite prin poprire, s-a stabilit că instituțiile de credit sau terții popriți, aplică această măsură prin efectul legii fără a fi necesară o altă formalitate din partea ANAF;
EXCEPȚII : De la regula generală de suspendare a executării silite a creanțelor bugetare, prin poprire, s-au instituit două excepții:
- creanțele bugetare izvorâte din hotărâri judecătorești pronunțate în dosarele penale;
- obligațiile fiscale, devenite creanțele fiscale, reprezentând impozitul pe venit și contribuția socială obligatorie, calculate de angajator asupra indemnizației de șomaj acordată din bugetul Asigurărilor pentru somaj ( art. XI alin. 7 din OUG 30/21.03.2020); Aceste obligații trebuie declarate și achitate de angajator, până în data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care încasează de la fondul Asigurărilor de șomaj, de indemnizația de “ șomaj tehnic”.
Împotriva executării silite sau a oricărui act de executare silită demarate în vederea recuperării creanțelor fiscale debitorul sau orice parte interesată poate formula contestație la executare, și cerere de suspendare ( suspendarea provizorie a executarii silite fiind interzisă de codul de procedură fiscală ) însă doar cererea de suspendare va fi soluționată de instanța de judecată, soluționarea contestației la executare fiind suspendată.
Având în vedere evoluția și extinderea efectelor pandemiei, este posibil ca și în materia executării silite, să apară noi reglementări derogatorii de la dreptul comun.
Av. Poinar Irina
Partajează acest conținut:
