Procurorii DNA Timișoara au dispus reținerea pentru 24 de ore a patru administratori de firme – M.C.R., M.I., C.C. și S.D.M. – acuzați de evaziune fiscală în formă continuată.
Potrivit anchetei, suspecții ar fi coordonat un mecanism de eludare a obligațiilor fiscale prin intermediul a șapte societăți de transport alternativ de persoane, care ar fi colaborat cu peste 800 de șoferi. În perioada 2023–2025, veniturile realizate, de peste 110 milioane lei, nu ar fi fost înregistrate contabil și nici declarate, producând un prejudiciu de peste 30,5 milioane lei bugetului de stat, reprezentând TVA și impozit pe profit.
Șoferii erau cooptați prin promisiunea unor câștiguri mai mari decât cele obținute legal, în baza unor contracte de comodat sau închiriere. Din sumele încasate de la platformele de ride-sharing, suspecții rețineau un comision de 10% și o taxă fixă de 70 lei/șofer, folosită în interes propriu. O parte dintre bani ar fi fost retrași în numerar și utilizați pentru achiziția de imobile și autoturisme de lux.
Pentru a evita controalele fiscale, activitatea era mutată periodic pe alte societăți, înființate pe numele unor persoane interpuse, remunerate simbolic.
Redăm integral comunicatul de presă al DNA:
” În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 700 din 15 octombrie 2025, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 15 octombrie 2025, a patru administratori de societăți comerciale, M.C.R., M.I., C.C. și S.D.M., fiecare pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
Cei patru suspecți, în calitate de administratori de fapt, respectiv coordonatori a șapte societăți comerciale cu activitate de transport alternativ de persoane, ar fi conceput un mecanism infracțional de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, prin neînregistrarea în documentele financiar – contabile și nedeclararea veniturilor obținute în perioada 2023-2025 din activitatea de transport alternativ de persoane, în valoare de peste 110 milioane lei, producând bugetului de stat un prejudiciu de peste 30,5 milioane lei prin neplata TVA și a impozitului pe profit.
Concret, sub controlul și coordonarea celor patru suspecți, în perioada 2021-2024 ar fi fost înființate mai multe societăți de transport alternativ de persoane care ar fi colaborat cu peste 800 de șoferi. Șoferilor li s-ar fi oferit posibilitatea de a obține venituri mai mari decât cele realizate prin încheierea contractelor de muncă. După recrutare, șoferii încheiau fie contracte de închiriere a autoturismelor deținute de suspecți, fie contracte de comodat, prin care transmiteau cu titlu gratuit autoturismul lor către societățile comerciale (operatori de transport), care se ocupau de obținerea autorizațiilor de transport de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), precum și de înscrierea pe platformele de ride-sharing.
Societățile comerciale nu aveau angajați proprii și figurau cu sedii pe raza județelor Timiș și Arad.
În timpul derulării activității de transport alternativ de persoane, săptămânal, din sumele încasate de la companiile deținătoare ale platformelor de ride-sharing, suspecții care coordonau societățile de transport își rețineau un comision de 10 %, plus o sumă fixă de 70 lei/șofer, cu titlu de servicii de contabilitate, iar restul sumelor fiind remise în numerar șoferilor. Suma reținută săptămânal fiecărui șofer, în cuantum de 70 lei, în fapt nu era virată vreunui contabil, ci folosită în interes propriu tot de către suspecți.
Unul dintre suspecți ar fi retras în numerar, din conturile societăților comerciale controlate, sume de ordinul milioanelor de lei, pe care le-ar fi împărțit cu ceilalți suspecți. Din banii încasați aceștia achiziționau imobile, autoturisme de lux și autoturisme folosite pentru activitățile comerciale de transport.
Activitatea se desfășura în modalitatea descrisă mai sus pe o perioadă de maxim un an, până când societatea intra în atenția organelor fiscale, după care, activitatea era mutată pe altă societate.
Pentru eludarea răspunderii penale, societățile comerciale erau fie înființate pe numele unor persoane interpuse, fie cesionate în ultima parte a activității, când se proceda, în schimbul oferirii unor sume de bani (1.000 lei/săptămânal sau lunar), la desemnarea altor reprezentanți legali, persoane cu statut social și economic precar.
Suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea în continuare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019. ” comunică DNA.
