Persoana vizată care intenționează să obțină repararea integrală a prejudiciului în cauză de la Europol sau de la statul membru trebuie doar să demonstreze că, cu ocazia cooperării dintre aceste două entități, a fost efectuată o prelucrare de date ilegală care i-a cauzat un prejudiciu. Nu se impune ca persoana să demonstreze și căreia dintre aceste entități îi este imputabilă prelucrarea ilegală.
În urma asasinării în Slovacia, la data de 21 februarie 2018, a unui jurnalist slovac și a logodnicei sale, domnul Ján Kuciak și doamna Martina Kušnírová, autoritățile slovace au desfășurat o vastă anchetă. La cererea acestor autorități, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) a extras datele stocate pe două telefoane mobile care ar fi aparținut domnului Marian Kočner. Europol a comunicat respectivelor autorități rapoartele sale științifice și le-a remis un hard disk care conținea datele criptate extrase. În luna mai 2019, presa slovacă a publicat informații referitoare la domnul Kočner rezultate din telefoanele sale mobile, în special transcrieri ale comunicațiilor ale intime. În plus, într-unul dintre rapoartele sale, Europol a indicat că domnul Kočner se afla în detenție sub suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni financiare din anul 2018 că numele său era, printre altele, direct legat de „așa-numitele liste de mafioți” și de „Panama Papers”.
Domnul Kočner a sesizat Tribunalul Uniunii Europene cu o cerere în despăgubire în cuantum de 100 000 de euro pentru repararea de către Europol a prejudiciului moral pe care consideră că l-a suferit ca urmare prelucrării ilegale a datelor sale. Prin Hotărârea din 29 septembrie 20211, Tribunalul i-a respins acțiunea. Acesta a concluzionat, pe de o parte, că domnul Kočner nu făcuse dovada existenței unei legături de cauzalitate între prejudiciul pretins și comportamentul Europol și, pe de altă parte, nu demonstrase că „așa-numitele liste de mafioți” ar fi fost întocmite și păstrate de Europol. Domnul Kočner a declarat recurs la Curtea de Justiție.
În hotărârea sa, Curtea statuează că dreptul Uniunii instituie un regim al răspunderii solidare a Europol și a statului membru în care s-a produs prejudiciul rezultat dintr-o prelucrare ilegală a datelor survenită în cadrul unei cooperări între acestea. Într-o primă etapă, răspunderea solidară a Europol sau a statului membru vizat poate fi pusă în discuție în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene sau în fața instanței naționale competente. Dacă este cazul, o a doua etapă poate avea loc în fața consiliului de administrație a Europol pentru a se stabili „răspunderea finală” a Europol și/sau a statului membru în cauză pentru despăgubirea acordată persoanei fizice vătămate. Pentru angajarea acestei răspunderi solidare în cadrul primei etape, persoana fizică vizată trebuie doar să demonstreze că, cu ocazia unei cooperări între Europol și statul membru în cauză în temeiul acestui regulament, a fost efectuată o prelucrare ilegală a datelor care i-a cauzat un prejudiciu. Contrar celor statuate de Tribunal, persoana vizată nu are obligația de a demonstra și căreia dintre cele două entități îi este
imputabilă prelucrarea ilegală. În consecință, Curtea anulează Hotărârea Tribunalului cu privire la acest aspect.
Soluționând chiar ea litigiul, Curtea statuează că prelucrarea ilegală de date, materializată prin divulgarea către persoane neautorizate a unor date referitoare la conversații intime între domnul Kočner și prietena sa, a condus la punerea acestor date la dispoziția publicului de către presa slovacă. Curtea consideră că prin această prelucrare ilegală a datelor s-a încălcat dreptul domnului Kočner la respectarea vieții sale private și de familie și că s-a adus atingere onoarei și reputației sale, ceea ce i-a cauzat un prejudiciu moral. Curtea a acordat domnului Kočner o despăgubire în cuantum de 2 000 de euro pentru repararea acestui prejudiciu.
Partajează acest conținut:
