Rezumat: Elementul material al faptei de ultraj prin ameninţare constă în acțiunea inculpatului de a amenința persoanele vătămate … şi …, polițiști aflați în exercițiul funcțiunii, cu producerea unei fapte păgubitoare, respectiv producerea unui accident de circulație care se putea solda cu vătămarea corporală a acestora, sau chiar cu decesul lor, prin efectuarea, în două rânduri, a manevrei de schimbare a direcţiei de mers spre stânga, lovind şi avariind autospeciala de poliţie, în care se aflau cei doi polițiști, în timp ce aceasta se afla în depășirea autoutilitarei conduse de inculpat, acțiune care a fost de natură și chiar a provocat o stare de temere puternică persoanelor vătămate.
În ceea ce privește susținerea inculpatului că acțiunea sa nu le-a produs vreo temere persoanelor vătămate, arătăm că textul legal nu impune producerea unui asemenea rezultat, ci doar ca acţiunea de intimidare să fie de natură a provoca o stare de temere.
În acest sens, arătăm că, la momentul la care organele de poliție îl urmăreau cu autospecialele de poliție, având în funcțiune semnale acustice și luminoase, mod prin care îi semnalizau regulamentar să oprească, un comportament normal al inculpatului era să oprească autoutilitara pe care o conducea și nu să accelereze și să vireze brusc la stânga, în timp ce autospeciala de poliție se afla în depășirea sa, să o acroșeze și să-i producă avarii. Este adevărat că persoanele vătămate sunt polițiști și se expun unor pericole în exercitarea atribuțiilor, dar manevra inculpatului, de a vira brusc stânga și de a lovi mașina poliției, a depășit cu mult un asemenea standard, fiind evident că era de natură să provoace o stare de temere persoanelor vătămate, având în vedere urmările grave care se putea produce, respectiv un accident de circulație care se putea solda cu vătămarea corporală ori chiar cu decesul acestora.
În consecință, este îndeplinită condiția ca acțiunea inculpatului să fie de natură a produce o stare de temere persoanelor vătămate.
Urmarea imediată a faptei inculpatului constă în atingerea relațiilor sociale care impun respectarea autorităţilor statului și a funcționarilor care exercită o activitate în cadrul acestora, precum și a relaţiilor sociale referitoare la libertatea psihică a persoanei, ce reclamă un comportament care să nu conducă la provocarea unor stări de teamă prin amenințarea persoanei cu săvârșirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei, având în vedere că este vorba despre o faptă de pericol social.
Inculpatul a acționat cu intenție, acesta dându-și seama că schimbarea direcţiei de mers spre stânga, lovind şi avariind autospeciala de poliţie, în timp ce aceasta se afla în depășire, este de natură să creeze o stare de temere pentru integritatea corporală a persoanelor vătămate, sau chiar pentru viața lor, pentru ca acestea să nu-și îndeplinească sarcinile de serviciu, cunoscând că persoanele vătămate sunt polițiști și se află în exercițiul funcțiunii, și, chiar dacă nu a urmărit, a acceptat producerea acestui rezultat socialmente periculos.
Prin urmare, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea), cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției), a infracțiunii de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal, infracțiune nejustificată și imputabilă inculpatului …
Prin sentinţa penală nr. 936 din data de 11.08.2022, pronunţată de Judecătoria Brăila, în dosarul nr. …/196/2020 s-au dispus următoarele:
În baza art.257 alin.1 şi 4 Cod penal cu referire la art.206 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.1 Cod penal şi art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul … la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj (faptă săvârşită la data de 23/24.11.2019).
În baza art.253 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal şi art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul … la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere (faptă săvârşită la data de 23/24.11.2019).
În baza art. 38 alin. 1 – art. 39 Cod penal, au fost contopite două pedepse de mai sus, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de 3 luni închisoare (o treime din cealaltă pedeapsă), urmând ca inculpatul … să fie condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 3 luni închisoare, pedeapsă ce va fi executată potrivit art. 60 Cod penal.
În baza art. 25 Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală şi art. 1357, 13911392 Cod civil, a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă … şi a fost obligat inculpatul … la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale către această parte civilă.
În baza art. 25 Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală şi art. 1357, 1391-1392 Cod civil, a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă … şi a fost obligat inculpatul … la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale către această parte civilă.
În baza art. 25 Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală şi art. 1357, 1391- 1392 Cod civil, a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă … şi a fost obligat inculpatul … la plata sumei de 1945,51 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale.
În baza art. 25 Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală şi art. 1357, 13911392 Cod civil, a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă I.P.J. … şi a fost obligat inculpatul … la plata sumei de 3.900 lei cu titlu de daune materiale către această parte civilă. În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul … la plata sumei de 873 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 373 lei reprezintă cheltuieli judiciare aferente fazei de urmărire penală).
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1097/P/2019 emis la data de 20.05.2020 de Parchetul de pe lângă Judecătoria … a fost trimis în judecată inculpatul …, pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal cu referire la art. 206 alin. 1 Cod penal şi distrugere, prev. de art. 253 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 41 alin. 1 Cod penal.
În actul de sesizare s-a reţinut în sarcina inculpatului faptul că, în cursul nopţii de 23/24.11.2019, în jurul orei 01:30, în timp ce conducea autoutilitara marca Ford Tranzit cu nr. de înmatriculare …, înmatriculată în Marea Britanie, având volanul pe partea dreaptă, pe DE 584, la km 30 + 580 m, pe direcţia oraşul … – mun. …, în afara localităţii …, jud. …, fiind urmărit de două echipaje de poliţie, unul din cadrul IPJ …, iar celălalt din cadrul I.P.J. … – Secţia 5 Poliţie Rurală …, nu a oprit la semnele regulamentare efectuate de lucrătorii de poliţie, iar în momentul în care echipajul de poliţie din cadrul I.P.J. … s-a angajat cu autospeciala marca Dacia
Logan cu nr. de înmatriculare MAI …, având în funcţiune sistemul acustic şi luminos, în depăşirea pe partea stângă a autoutilitarei, cu intenţie, de două ori, inculpatul a schimbat direcţia de mers spre stânga, lovind şi avariind autospeciala de poliţie în care se aflau lucrătorii de poliţie – persoanele vătămate … şi … – provocându-le acestora o stare de temere puternică, după care a pierdut controlul direcţiei de mers a autoutilitarei care a intrat în balans, apoi a părăsit partea carosabilă şi s-a răsturnat, rostogolindu-se pe câmp, rezultând avarierea importantă a autospecialei poliţiei cu nr. de înmatriculare MAI …, ce a necesitat pentru reparaţie suma de 3.900 lei, avarierea integrală a autoutilitarei marca „Ford-Tranzit” cu nr. de înmatriculare …, precum şi autovătămarea sa corporală, fapte ce întrunesc din punct de vedere obiectiv şi din punct de vedere subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de ultraj, prev. de art. 257 alin.1 şi 4 Cod penal cu referire la art.206 alin.1 Cod penal şi distrugere, prev. de art. 253 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal şi art. 41 alin.1 Cod penal.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţia de suspect dată de …, procesul verbal de depistare şi constatare a infracţiunilor flagrante, procesul verbal de cercetare la faţa locului, fotografiile judiciare, adresa nr.174956/09.12.2019 a I.P.J. …, declaraţiile persoanelor vătămate, rapoartele întocmite de lucrătorii de poliţie din cadrul I.P.J. …, fişa cu rezultatul testului alcotest privind pe numitul …; buletinul de analiză toxicologică nr. A12/633 din data de 27.11.2019 emis de Serviciul de Medicină Legală …; adresa nr.1872/17.01.2020 transmisă de Spitalul Judeţean de Urgenţă … Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 28.05.2020 sub nr. …/196/2020.
Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 10.12.2020, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.
La termenul de judecată din data de 07.09.2021, inculpatul prezent în instanţă şi asistat de apărător ales, a precizat că nu recunoaşte săvârşirea faptei întrucât nu a condus acel autoturism.
Instanţa a procedat la efectuarea cercetării judecătoreşti potrivit art. 376 Cod procedură penală, procedând la audierea inculpatului şi a martorilor de la urmărirea penală.
Din analiza probatoriului administrat în faza de urmărire penală, conform procedurii prevăzute de art. 374 şi art. 376 din Codul de procedură penală, instanţa a reţinut următoarea stare de fapt:
În cursul zilei de 23.11.2019, inculpatul … împreună cu numiţii … și … ar fi luat decizia să sustragă motorină din rezervoarele maşinilor ce transportau marfă (tirurile) care urmau să staționeze pe timpul nopţii în parcările aflate pe raza municipiului şi judeţului …
În cadrul discuțiilor purtate, inculpatul … și numitul … au stabilit să folosească autoutilitara marca „Ford-Tranzit” înmatriculată în Marea Britanie, având nr.de înmatriculare … şi volanul pe partea dreaptă, ce se afla parcată în curtea lui …, autovehicul pe care acesta din urmă îl achiziţionase pe data de 17.11.2019, cu suma de 1000 euro, de la un prieten din cartierul … din mun. …, fără însă a întocmi până la acea dată formalităţile legale de vânzare-cumpărare.
Întrucât … nu deţine permis de conducere auto, inculpatul … s-a oferit să conducă el autoutilitara marca „Ford-Tranzit” cu nr.de înmatriculare …
Iniţial, … l-a refuzat, dar la insistenţele inculpatului, care i-a spus că posedă permis de conducere auto valabil emis de autorităţile britanice, acesta şi-a dat acordul, convins de faptul că … deţinea permis de conducere auto valabil.
După aproximativ 10 minute, … a revenit singur în locuinţă, iar după ce a luat două rucsacuri în care se aflau mai multe obiecte, dintre care unul i l-a înmânat lui …, i-a spus acestuia să-l însoţească, fără însă a-i preciza destinaţia.
… s-a conformat şi a ieşit afară din locuinţă, în curte, transportând şi suind rucsacurile în autoutilitară.
În acest context, … şi … au verificat starea tehnică a autoutilitarei marca „Ford-Tranzit” cu nr. de înmatriculare …, apoi s-au urcat toţi trei în cabină, ocupând fiecare următoarele locuri: inculpatul … scaunul din partea dreaptă, din dreptul volanului, destinat conducătorului auto, … scaunul de la mijloc, iar … scaunul din partea stângă.
La un moment dat, … a oprit autoutilitara pe câmp, loc unde la adăpostul întunericului, proprietarul maşinii … a demontat şi scos plăcuţa cu nr. de înmatriculare de la spate, iar conducătorul auto … a acoperit cu o cârpă plăcuţa din faţă cu nr.de înmatriculare, după care şi-au continuat traseul.
După miezul nopţii, aceştia au părăsit judeţul … şi au intrat cu autoutilitara condusă de inculpat pe teritoriul judeţului …
În jurul orei 0100, în timp ce se aflau în căutarea unui magazin pentru a-l jefui şi circulau pe DJ 211, între localităţile … şi …, ambele situate în judeţul …, cei trei s-au întâlnit (intersectat) cu autospeciala poliţiei marca „Dacia Logan” cu nr.de înmatriculare MAI – …, aparţinând I.P.J. …, care circula din sens opus.
În momentul în care s-au apropiat de autoutilitara condusă de inculpatul …, lucrătorii de poliţie, care se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au constatat neregulile privind plăcuţele conţinând nr.de înmatriculare (una fiind lipsă, iar cealaltă acoperită cu un material textil – cârpă), fapt ce i-a determinat să creadă că aceasta circula în mod ilegal pe drumurile publice.
În aceste condiţii, echipajul de poliţie compus din agenţii de poliţie …, … şi … din cadrul I.P.J. …, au luat pe loc hotărârea de a merge în urmărirea autoutilitarei marca „Ford-Tranzit”, cu scopul de a pune capăt activităţii infracţionale.
Imediat, lucrătorul de poliţie …, care îndeplinea şi funcţia de conducător auto, a efectuat manevra de întoarcere a autospecialei marca „Dacia Logan” cu nr.de înmatriculare MAI – …, a pus în funcţiune semnalele acustice şi luminoase şi a plecat în urmărirea autoutilitarei, efectuând totodată semnalele corespunzătoare de oprire.
Văzând ce se întâmplă, martorul … i-a spus inculpatului să oprească.
Cu toate acestea, conducătorul autoutilitarei – inculpatul … – nu s-a conformat semnalelor acustice şi luminoase de oprire efectuate de maşina poliţiei şi şi-a continuat deplasarea către localitatea …, jud. …, accelerând totodată viteza de deplasare a autoutilitarei.
Întrucât autoutilitara marca „Ford-Tranzit” s-a deplasat în zig-zag, atât pe DJ 211 cât şi pe DC 28, aceasta nu a putut fi depăşită de maşina poliţiei, motiv pentru care în apropiere de localitatea …, jud. …, lucrătorii de poliţie …, care se afla pe scaunul din dreapta faţă şi conducătorul auto …, l-au somat cu porta-vocea pe conducătorul auto … să oprească, atenţionându-l totodată, că în caz contrar vor folosi armamentul din dotare.
Deoarece nici de această dată conducătorul autoutilitarei nu s-a conformat, agentul de poliţie … a acţionat în jos geamul de pe partea dreaptă a autospecialei poliţiei, a încărcat (armat) pistolul şi a tras circa 5 – 6 focuri de avertizare în plan vertical.
Cu toate acestea, … nu s-a conformat şi a continuat să conducă autoutilitara în zigzag şi-n viteză către oraşul … şi mun. …, intrând pe DE 584 (DN 21).
În afara localităţii …, jud. … şi până în apropiere de com. …, jud. …, pe câmp, agentul de poliţie … a tras câteva focuri cu pistolul din dotare în zona elementelor de rulare din partea spate a autoutilitarei, cu precădere în pneuri, fără însă a reuşi să le atingă (spargă).
În această perioadă de timp lucrătorii de poliţie au informat telefonic şefii ierarhici cu privire la evenimentul în derulare şi au solicitat sprijinul lucrătorilor de poliţie din cadrul I.P.J.
…
Nici de această dată, inculpatul … nu s-a conformat şi a continuat să conducă cu viteză mărită şi în zig-zag autoutilitara marca „Ford-Tranzit” cu nr.de înmatriculare …, pe DE 584 (DN 21), pe traseul com. … – oraşul … – com. …, deşi … şi … aflaţi în cabină împreună cu el i-au solicitat să se conformeze semnalelor efectuate de lucrătorii de poliţie şi să oprească autovehiculul. Între timp, un echipaj de poliţie din cadrul I.P.J. … – Secţia 5 Poliţie Rurală … – format din agentul de poliţie … şi agentul şef principal de poliţie …, care se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu (schimbul III) cu autospeciala poliţiei marca „Dacia Logan” având nr.de înmatriculare MAI – … şi luaseră la cunoştinţă de evenimentul rutier în derulare pe DE 584, a pornit în întâmpinarea autoutilitarei marca „Ford-Tranzit” şi în sprijinul colegilor din cadrul I.P.J. …
În jurul orei 0130, în momentul în care au văzut că pe DE 584, din faţă, dinspre oraşul … circula (venea) cu viteză autoutilitara dată în consemn, lucrătorii de poliţie din cadrul I.P.J. … au procedat, în dreptul staţiei … din com. …, la efectuarea semnalelor regulamentare de oprire, având în funcţiune mijloacele acustice şi luminoase ale autospecialei poliţiei.
Inculpatul … a refuzat să se supună solicitărilor organelor de poliţie şi a continuat să conducă cu viteză în mod sinuos şi în zig-zag autoutilitara marca „Ford-Tranzit”, pe DE 584, către mun. …
Văzând acest lucru, echipajul de poliţie din cadrul I.P.J. … a luat pe loc hotărârea de a pleca în urmărirea autoutilitarei şi-n sprijinul colegilor din cadrul I.P.J. … ce se aflau în spatele acesteia.
În acest scop, conducătorul auto …, a efectuat imediat manevra de întoarcere a autospecialei poliţiei cu nr.de înmatriculare MAI – … şi împreună cu colegul său … au plecat în urmărirea autoutilitarei.
Iniţial, deoarece inculpatul … a condus în mod sinuos, circulând alternativ pe axul drumului şi pe ambele benzi de circulaţie, frânând în mai multe rânduri, cele două autospeciale de poliţie nu au putut să depăşească autoutilitara marca „Ford-Tranzit”.
La ieşirea din localitatea … către satul …, întrucât autoutilitara se deplasa pe banda sa, echipajul de poliţie din cadrul I.P.J. … a depăşit autospeciala MAI … aparţinând I.P.J. … şi s-a angajat în depăşirea autoutilitarei cu scopul de a ajunge în faţa acesteia şi a o forţa să reducă viteza de deplasare şi mai apoi să oprească.
Ajunşi în dreptul autoutilitarei, paralel cu aceasta, conducătorul acesteia – inculpatul …
a virat stânga, cu intenţie, autoutilitara intrând astfel în coliziune cu autospeciala poliţiei marca Dacia Logan cu nr.de înmatriculare MAI – …, avariind-o şi producându-se scântei.
După ce s-a depărtat câteva secunde de autospeciala poliţiei, inculpatul … a efectuat din nou o manevră către stânga, cu intenţie, autoutilitara intrând din nou în coliziune cu maşina poliţiei, după care a intrat în balans şi a pătruns pe contrasens.
Vrând să echilibreze poziţia autoutilitarei, inculpatul a virat dreapta, dar a pierdut controlul direcţiei de mers, motiv pentru care autoutilitara a intrat din nou în balans apoi a părăsit partea carosabilă în dreapta direcţiei de deplasare şi s-a răsturnat, rostogolindu-se pe câmp.
La scurt timp, … şi … au spart parbrizul şi au ieşit din autoutilitară, cel de-al doilea predându-se organelor de poliţie.
Deoarece … a fugit pe câmp, lucrătorul de poliţie … din cadrul I.P.J. … a folosit armamentul din dotare (pistolul Carpaţi), iar după ce l-a somat să stea pe loc, a tras două focuri de avertisment în plan vertical.
… s-a conformat şi a venit la locul unde se aflau poliţiştii, predându-se acestora.
În continuare, lucrătorii de poliţie s-au deplasat la autoutilitara răsturnată marca „FordTranzit”, prilej cu care au constatat că aceasta suferise avarii importante şi că în interior se afla conducătorul auto încarcerat (imobilizat), fiind în viaţă şi suferind sângerări şi vătămări corporale.
Cu toate eforturile depuse, lucrătorii de poliţie nu au reuşit să-l scoată din cabină pe conducătorul auto …, motiv pentru care au solicitat telefonic intervenţia şi deplasarea la faţa locului a unui echipaj SMURD.
După aproximativ 25 – 30 minute, la faţa locului şi-au făcut apariţia un număr de trei echipaje de prim-ajutor (ambulanţă, descarcerare SMURD), care au procedat la descarcerarea, extragerea şi acordarea primului ajutor conducătorului auto.
În cursul aceleiaşi nopți, … a fost transportat cu ambulanţa la Spitalul Judeţean de Urgenţă …, unde a fost internat, diagnosticat şi a primit îngrijirile medicale de specialitate.
Lucrătorii de poliţie …, …, …, …, … şi numiţii … şi … nu au suferit vătămări corporale care să necesite transportarea la vreo unitate spitalicească sau îngrijiri medicale.
Conducătorul auto … a fost supus testului alcotest, rezultatul fiind negativ (zero) conform fişei alcotest aflată la dosar.
Conducătorului auto … i s-au prelevat, prin metoda oficială, două probe biologice de sânge în vederea stabilirii nivelului alcoolemiei, rezultatele fiind negative (zero), potrivit Buletinului de Analiză Toxicologică nr. A12/633 din data de 27.11.2019 emis de Serviciul de Medicină Legală …
Din procesul verbal de cercetare la faţa locului întocmit de organele de poliţie la data de 24.11.2019 rezultă, în esenţă, că autoutilitara marca „Ford-Tranzit” înmatriculată în Marea Britanie cu nr.de înmatriculare …, având volanul pe partea dreaptă, a fost avariată în totalitate, motiv pentru care nu a putut fi supusă reviziei tehnice, iar autospeciala poliţiei marca Dacia Logan având nr.de înmatriculare MAI – … a prezentat următoarele avarii: bara din spate zgâriată, portiera spate zgâriată, portiera dreapta faţă zgâriată şi înfundată, aripa dreaptă faţă înfundată, oglinda laterală dreaptă spartă, lampa de semnalizare aripa dreaptă faţă spartă, bara faţă zgâriată, capac roata dreaptă spate spart şi capac roata dreapta faţă lipsă.
În urma examinării autoutilitarei cu nr.de înmatriculare …, organele de poliţie au constatat că plăcuţa cu nr. de înmatriculare din partea din faţă era acoperită cu o bucată de material textil de culoare albastru, iar plăcuţa din spate cu nr. de înmatriculare era lipsă, fiind găsită în habitaclu autoutilitarei.
Lângă autoutilitară au fost identificate următoarele bunuri: un rucsac din material plastic având inscripţia RIDGE, de culoare neagră (în care se aflau o pelerină de culoare galbenă, o borsetă de culoare neagră, un spray iritant-lacrimogen KO cu piper, un cuţit tip briceag, un portofel de culoare maronie conţinând dolari, coroane suedeze, RONI etc.), un bidon din plastic, un topor, un cleşte tip gură de lup, o cagulă de culoare neagră, etc.
În urma verificărilor efectuate în baza de date a poliţiei române s-a constatat faptul că … nu deţine permis de conducere auto.
Având în vedere aceste aspecte, instanţa a reţinut că fapta dedusă judecăţii a fost dovedită, fiind dovedită şi vinovăţia inculpatului în săvârşirea acesteia, constatând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat.
În drept, faptele inculpatului …, care în cursul nopţii de 23/24.11.2019, în jurul orei 0130, în timp ce conducea autoutilitara marca Ford Tranzit cu nr. de înmatriculare …, înmatriculată în Marea Britanie, având volanul pe partea dreaptă, pe DE 584, la km 30 + 580 m, pe direcţia oraşul … – mun. …, în afara localităţii …, jud. …, fiind urmărit de două echipaje de poliţie, unul din cadrul IPJ …, iar celălalt din cadrul I.P.J. … – Secţia 5 Poliţie Rurală …, nu a oprit la semnele regulamentare efectuate de lucrătorii de poliţie, iar în momentul în care echipajul de poliţie din cadrul I.P.J. … – s-a angajat cu autospeciala marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare MAI …, având în funcţiune sistemul acustic şi luminos, în depăşirea pe partea stângă a autoutilitarei, cu intenţie, de două ori, inculpatul a schimbat direcţia de mers spre stânga, lovind şi avariind autospeciala de poliţie în care se aflau lucrătorii de poliţie – persoanele vătămate … şi … – provocându-le acestora o stare de temere puternică, după care a pierdut controlul direcţiei de mers a autoutilitarei care a intrat în balans, apoi a părăsit partea carosabilă şi s-a răsturnat, rostogolindu-se pe câmp, rezultând avarierea importantă a autospecialei poliţiei cu nr.de înmatriculare MAI …, ce a necesitat pentru reparaţie suma de 3.900 lei, avarierea integrală a autoutilitarei marca „Ford-Tranzit” cu nr. de înmatriculare …, precum şi autovătămarea sa corporală, întrunesc din punct de vedere obiectiv şi din punct de vedere subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de ultraj, prev. de art.257 alin.1 şi 4 Cod penal cu referire la art. 206 alin.1 Cod penal şi distrugere, prev. de art.253 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal şi art.41 alin.1 Cod penal.
Din fişa de cazier s-a reţinut că prin sentinţa penală nr. 1031/24.08.2017 a Judecătoriei …, definitivă prin decizia penală nr. 258/19.10.2017 a Tribunalului …, s-a dispus liberarea condiţionată a condamnatului … din executarea pedepsei de 846 zile închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 14/2016 a Curţii de Apel …
Din procesul verbal nr. 50073/12.04.2017 emis de Penitenciarul … reiese că numitul …
a fost încarcerat în acest penitenciar în vederea executării pedepsei de 846 zile închisoare, pedeapsa începând la data de 12.07.2015 şi expirând la termen la data de 03.11.2017.
Analizând actele şi lucrările dosarului, materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanţa a constatat că s-a probat neîndoielnic săvârşirea infracţiunilor de către inculpat, declaraţia sa de recunoaştere coroborându-se cu toate celelalte probe aflate la dosar.
La individualizarea pedepselor la care a fost condamnat inculpatul …, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
În concret, instanţa a reţinut că faptele inculpatului … prezintă o gravitate sporită, aducând atingere relaţiilor sociale privind integritatea bunurilor aparţinând unei alte persoane, precum şi celor referitoare la autoritatea de stat.
Instanţa a avut în vedere şi persoana inculpatului … care are 49 de ani, este cetăţean român, studii 4 clase, necăsătorit, având ocupaţie muncitor necalificat, fără loc de muncă.
Având în vedere circumstanţele reale şi personale ale inculpatului, reţinute mai sus, instanţa s-a orientat la pedeapsa închisorii, într-un cuantum suficient în opinia instanţei pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.
Pe latură civilă, instanţa a constatat că s-au constituit părţi civile:
- I.P.J. … – cu suma de 3.900, lei ce reprezentând valoarea pagubei suferită ca urmare a avarierii de către inculpat a autospecialei marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare MAI …
- Persoana vătămată … – cu suma de 5.000 lei reprezentând daune morale ca urmare a stării de temere puternică suferită cu prilejul celor două coliziuni produse cu intenţie de inculpat între autoutilitară şi maşina poliţiei.
- Persoana vătămată … – cu suma de 5.000 lei reprezentând daune morale ca urmare a stării de temere puternică suferită cu prilejul celor două coliziuni produse cu intenţie de inculpat între autoutilitară şi maşina poliţiei.
- Spitalul Judeţean de Urgenţă … – cu suma de 1945,51 lei, ce reprezintă c/valoarea serviciilor medicale acordate în perioada 24.11. – 26.11.2019 lui …
În privinţa daunelor morale, instanţa a reţinut că, în principiu, dauna morală este definită ca fiind orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributele personalității.
Jurisprudenţa a lăsat locul unor aprecieri rezonabile şi echitabile de natură să ofere o anumită satisfacţie compensatorie pentru prejudiciul moral suferit.
Cuantificarea prejudiciului moral nu este supus unor criterii legale de determinare, ci este apreciat de instanţe în raport de consecinţele negative suferite de către cei implicaţi, de valorile morale lezate şi măsura în care le-a fost afectată situaţia familială sau profesională. Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor strâns legate de fiinţa umană, cum sunt sănătatea, integritatea fizică, demnitatea, intimitatea vieţii private şi a oricăror alte drepturi cu caracter nepatrimonial. Însă, cuantificarea prejudiciului moral, este subordonată condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs părţii lezate, reglementată prin art. 41 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
În analiza cererii de acordare a daunelor, titularul unei astfel de cereri nu trebuie să dovedească prejudiciul moral sub aspect valoric, ci doar să aducă un minim de argumente şi indicii din care să rezulte afectarea sa de natură a conduce la concluzia prejudicierii sale morale.
Dreptul la integritatea fizică şi psihică a persoanei se înscrie în sfera drepturilor şi libertăţilor ce sunt garantate prin art. 15 pct.1, art. 22 şi art. 23 din Constituţia României, iar atingerile aduse acestor drepturi şi libertăţi fundamentale pot cauza atât prejudicii materiale cât şi prejudicii morale ce trebuie remediate tocmai ca o garanţie a faptului că autorităţile statului prin care se înfăptuiește actul de justiție, constrâng la respectarea acestor drepturi şi libertăţi fundamentale.
Stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudicii aduse integrităţii fizice şi onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectivă din partea judecătorului care, însă, trebuie să aibă în vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecăţii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite și să aprecieze intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.
Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.
Instanţa a apreciat că suma de 5.000 lei – reprezentând daune morale – apare ca fiind o sumă proporţională și rezonabilă în raport cu suferinţele fizice și psihice încercate de partea civilă în urma distrugerii imobilului proprietatea acesteia.
În ceea ce priveşte unitatea spitalicească şi IPJ …, instanţa a constatat că pretenţiile civile sunt întemeiate având în vedere înscrisurile depuse la dosarul de urmărire penală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul …, arătând că sentința nu este motivată cu privire la solicitările sale de achitare și de aplicare a pedepsei amenzii, precum și pe latură civilă în ceea se privește daunele morale acordate polițiștilor, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare. A mai precizat că probele administrate nu dovedesc comiterea cu intenție a faptelor pentru care a fost trimis în judecată, că nu a lovit cu intenție autospeciala de poliție, ci a circulat sinuos pentru a nu fi depășit și oprit de poliție, agenții de poliție asumându-și manevra și acceptând o eventuală coliziune, astfel că nu li s-a produs vreo temere, că nu se poate stabili, în lipsa unei expertize tehnice, dacă el a lovit autospeciala poliției sau aceasta a provocat coliziunea, solicitând achitarea în baza disp. art. 16 alin.1 lit. b teza I Cod procedură penală, pentru infracţiunea de ultraj, și în baza art. 16 alin.1 lit. b teza II și lit. c Cod procedură penală, pentru infracţiunea de distrugere, iar în subsidiar aplicarea pedepsei amenzii.
Procurorul a arătat că din probele administrate rezultă că inculpatul, în timp ce a condus autoutilitara Ford Tranzit cu nr. …, fiind urmărit de două echipaje de poliţie din …, respectiv Poliţia Rurală …, nu a oprit la semnalele regulamentare şi s-a angajat, cu intenţie în schimbarea direcţiei de mers, lovind şi avariind autospeciala de poliţie, săvârșind astfel cele două infracţiuni, respectiv ultraj prin ameninţare şi distrugere. A mai precizat că soluţia de condamnare cât şi pedepsele ce i-au fost aplicate sunt legale şi temeinice, solicitând respingerea căii de atac promovate.
Apelul este fondat în parte, doar în ceea ce privește greșita admiterea a acțiunii civile a Spitalului Judeţean de Urgenţă …
În ceea ce privește susţinerile inculpatului referitoare la nemotivarea hotărârii și neanalizarea apărărilor sale, Curtea constată că aceste sunt nefondate, din considerentele de mai sus rezultând că instanța de fond s-a conformat exigențelor disp. art.403 Cod procedură penală. În acest sens, se observă că hotărârea apelată conține descrierea faptelor care fac obiectul trimiterii în judecată, precum și încadrarea juridică a acestora prin actul de sesizare, expunerea pe larg a faptelor reținute a fi comise de inculpat, indicarea probelor care au servit pentru soluționarea laturii penale a cauzei, încadrarea juridică reținută de instanța de fond, date privind individualizarea pedepselor, motivarea soluției pe latură civilă. Este adevărat că prima instanță nu a respins expres cererile inculpatului de achitare și nici nu a motivat de ce nu a aplicat pedeapsa amenzii, dar prin dispunerea soluției de condamnare la pedeapsa închisorii, este evident că implicit, a respins aceste cereri. De asemenea, se constată o neconcordanță în motivarea soluției de acordare a daunelor morale, instanța de fond referindu-se la un prejudiciu rezultat din distrugerea unui imobil, urmând ca în apel să fie complinită motivarea privind acordarea daunelor morale. Prin urmare, este nefondată cererea inculpatului de trimitere a cauzei spre rejudecare.
Cu privire la fondul cauzei, examinând cauza prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin.2 C.proc.pen., Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dându-se încadrarea juridică corespunzătoare faptelor penale comise de acesta.
Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv: declaraţiile persoanelor vătămate … şi …, declaraţiile martorilor …, … şi … (din ambele faze procesuale), ale martorilor … și …, care l-au însoțit pe inculpat (din faza urmării penale și parțial din faza cercetării judecătorești), ale inculpatului (din data de 23.11.2019 în faza urmării penale și parțial din faza cercetării judecătorești), procesul verbal de depistare şi constatare a infracţiunilor flagrante, procesul verbal de cercetare la faţa locului, fotografiile judiciare, rapoartele întocmite de lucrătorii de poliţie din cadrul I.P.J. …, reiese că inculpatul …, în cursul nopţii de 23/24.11.2019, în jurul orei 01:30, în timp ce conducea autoutilitara marca Ford Tranzit cu nr. de înmatriculare …, înmatriculată în Marea Britanie, având volanul pe partea dreaptă, pe DE 584, la km 30 + 580 m, pe direcţia oraşul … – mun. …, în afara localităţii …, jud. …, fiind urmărit de două echipaje de poliţie, unul din cadrul IPJ …, iar celălalt din cadrul I.P.J. … – Secţia 5 Poliţie Rurală …, întrucât circula cu nereguli privind plăcuţele cu numărul de înmatriculare, cea din spate fiind lipsă, iar cea din față acoperită cu un material textil – cârpă, și nu a oprit la semnele regulamentare (acustice și luminoase) efectuate de lucrătorii de poliţie, în momentul în care echipajul de poliţie din cadrul I.P.J. … s-a angajat cu autospeciala marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare MAI …, având în funcţiune sistemul acustic şi luminos, în depăşirea pe partea stângă a autoutilitarei, cu intenţie, de două ori, inculpatul a schimbat direcţia de mers spre stânga, lovind şi avariind autospeciala de poliţie în care se aflau lucrătorii de poliţie – persoanele vătămate … şi … – provocându-le acestora o stare de temere puternică, după care a pierdut controlul direcţiei de mers a autoutilitarei care a intrat în balans, apoi a părăsit partea carosabilă şi s-a răsturnat, rostogolindu-se pe câmp, rezultând avarierea importantă a autospecialei poliţiei cu nr.de înmatriculare MAI …, ce a necesitat pentru reparaţie suma de 3.900 lei, avarierea integrală a autoutilitarei marca „Ford-Tranzit” cu nr. de înmatriculare …, precum şi autovătămarea sa corporală (inculpatul a rămas încarcerat pe locul șoferului fiind necesară intervenția unui echipaj SMURD care l-a descarcerat și apoi a fost transportat la spital).
Susținerile inculpatului în sensul că nu a comis cu intenție faptele pentru care a fost trimis în judecată, că nu a lovit cu intenție autospeciala de poliție și că nu li s-a produs vreo temere agenților de poliție, nu pot fi primite fiind contrazise de ansamblul probelor administrate în cauză.
Astfel, persoanele vătămate … şi … au arătat că, în timp ce se aflau în depășirea autoutilitarei conduse de inculpat, cu autospeciala de poliţie cu nr. de înmatriculare MAI …, având în funcțiune semnalele acustice și luminoase pentru a determina oprirea inculpatului, acesta a efectuat cu intenție, două manevre de a vira la stânga, către autospeciala de poliţie, de fiecare dată intrând în coliziune cu aceasta, după care a intrat în balans, a pierdut controlul autoutilitarei, a părăsit partea carosabilă în dreapta și s-a răsturnat pe câmp. Au menţionat că li s-a creat o stare de temere prin coliziunile dintre cele două mașini.
Declarațiile persoanelor vătămate se coroborează cu declaraţiile martorilor …, … şi …, ce se aflau în cea de-a doua autospecială de poliție în urmărirea inculpatului, care au precizat că au observat momentul în care, în timp ce autospeciala de poliţie cu nr. de înmatriculare MAI …, având în funcțiune semnalele acustice și luminoase, se afla în depășirea autoutilitarei conduse de inculpat, acesta a efectuat, cu intenție, două manevre de a vira la stânga, întrând în coliziune cu autospeciala de poliție în care se aflau persoanele vătămate, producându-se scântei, după care autoutilitara a intrat în balans, a pătruns pe contrasens, a virat dreapta și a ieșit de pe carosabil, răsturnându-se pe câmp. Au mai arătat că, ulterior, au constatat avariile produse autospecialei de poliţie cu nr. de înmatriculare MAI …, precum și faptul că persoanele vătămate erau marcate și vizibil speriate de cele întâmplate. De asemenea, în faza judecății, acești martori și-au menținut declarațiile date la urmărirea penală, confirmând încă o dată că inculpatul a fost cel care, cu intenție, a virat la stânga și a intrat în coliziune cu autospeciala de poliție în care se aflau cele două persoane vătămate, care s-au speriat în urma impactului.
De asemenea, declarațiile martorilor … și …, care l-au însoțit pe inculpat, date în faza urmării penale, confirmă susținerile persoanelor vătămate, aceștia relatând că inculpatul conducea autoutilitara marca „Ford-Tranzit” cu nr. de înmatriculare …, cu volanul pe partea dreaptă, nu a oprit la semnalele regulamentare de oprire ale organelor de poliție, care îi urmăreau, inițial cu o autospecială de poliție, iar ulterior cu două astfel de autovehicule, având în funcțiune mijloacele acustice și luminoase, deși martorul … i-a solicitat să oprească, a tras brusc de volan stânga, în momentul în care o autospecială de poliție se afla în depășirea lor, întrând în coliziune cu aceasta și avariind-o, după care inculpatul a pierdut controlul volanului, a părăsit carosabilul și s-a răsturnat. În ceea ce privește susținerile martorului … din faza de judecată, în sensul că mașina poliției ar fi lovit mașina în care se aflau și care era condusă de inculpat, determinând ieșirea de pe șosea și rostogolirea pe câmp, aceasta nu poate fi primită deoarece nu reflectă adevărul, necoroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză (nici măcar cu propria declarație dată în faza urmării penale), fiind dată pro causa, pentru a susține apărarea inculpatului. Susținerea acestui martor că ar fi fost bătut în timpul anchetei pentru a recunoaște anumite lucruri care nu erau adevărate, nu este susținută de nicio probă. Cu privire la nesinceritatea martorului … din faza cercetării judecătorești, este relevantă susținerea acestuia că mașina în care se aflau avea ambele plăcuțe de înmatriculare, susținere care este contrazisă, pe lângă declarațiile persoanelor vătămate și a celorlalți martori, de aspectele constatate la cercetarea la fața locului care relevă faptul că plăcuța cu numărul de înmatriculare din spate era lipsă, fiind găsită în interiorul autoutilitarei, iar cea din față era acoperită cu un material textil – cârpă, probă obiectivă, care nu poate fi înlăturată printr-o simplă afirmație subiectivă.
Totodată, la urmărirea penală, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, respectiv că era urmărit de două mașini de poliție, având semnalele acustice și luminoase în funcțiune, în timp ce conducea autoutilitara marca „Ford-Tranzit” cu nr. de înmatriculare …, iar când una se afla în depășirea sa a virat brusc la stânga, intrând în coliziune cu aceasta, după care a pierdut controlul volanului a părăsit partea carosabilă și s-a răsturnat într-un șanț, rămânând încarcerat, declarație care se coroborează cu întreg materialul probator administrat în cauză.
Cu privire la alegațiile inculpatului, din finalul motivelor de apel, referitoare la efectuarea unei expertize tehnice care să stabilească dacă pierderea controlului autoutilitarei și răsturnarea acesteia, precum și dacă avariile mașinii de poliție puteau fi cauzate de acțiunea echipajului de poliție de a vira dreapta, cu intenție, pentru a lovi autoutilitara condusă de el, Curtea apreciază că este inutilă efectuarea unei asemenea expertize, raportat la considerentele de mai sus, în care am analizat probele administrate în cauză și am ajuns la concluzia că inculpatul a fost cel care a virat stânga și a lovit, cu intenție, autospeciala de poliţie, care se afla în depășire, avariind-o.
Elementul material al faptei de ultraj prin ameninţare constă în acțiunea inculpatului de a amenința persoanele vătămate … şi …, polițiști aflați în exercițiul funcțiunii, cu producerea unei fapte păgubitoare, respectiv producerea unui accident de circulație care se putea solda cu vătămarea corporală a acestora, sau chiar cu decesul lor, prin efectuarea, în două rânduri, a manevrei de schimbare a direcţiei de mers spre stânga, lovind şi avariind autospeciala de poliţie, în care se aflau cei doi polițiști, în timp ce aceasta se afla în depășirea autoutilitarei conduse de inculpat, acțiune care a fost de natură și chiar a provocat o stare de temere puternică persoanelor vătămate.
În ceea ce privește susținerea inculpatului că acțiunea sa nu le-a produs vreo temere persoanelor vătămate, arătăm că textul legal nu impune producerea unui asemenea rezultat, ci doar că acţiunea de intimidare să fie de natură a provoca o stare de temere.
În acest sens, arătăm că, la momentul la care organele de poliție îl urmăreau cu autospecialele de poliție, având în funcțiune semnale acustice și luminoase, mod prin care îi semnalizau regulamentar să oprească, un comportament normal al inculpatului era să oprească autoutilitara pe care o conducea și nu să accelereze și să vireze brusc la stânga, în timp ce autospeciala de poliție se afla în depășirea sa, să o acroșeze și să-i producă avarii. Este adevărat că persoanele vătămate sunt polițiști și se expun unor pericole în exercitarea atribuțiilor, dar manevra inculpatului, de a vira brusc stânga și de a lovi mașina poliției, a depășit cu mult un asemenea standard, fiind evident că era de natură să provoace o stare de temere persoanelor vătămate, având în vedere urmările grave care se puteau produce, respectiv un accident de circulație care se putea solda cu vătămarea corporală ori chiar cu decesul acestora.
În consecință, este îndeplinită condiția ca acțiunea inculpatului să fie de natură a produce o stare de temere persoanelor vătămate.
Urmarea imediată a faptei inculpatului constă în atingerea relațiilor sociale care impun respectarea autorităţilor statului și a funcționarilor care exercită o activitate în cadrul acestora, precum și a relaţiilor sociale referitoare la libertatea psihică a persoanei, ce reclamă un comportament care să nu conducă la provocarea unor stări de teamă prin amenințarea persoanei cu săvârșirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei, având în vedere că este vorba despre o faptă de pericol social.
Inculpatul a acționat cu intenție, acesta dându-și seama că schimbarea direcţiei de mers spre stânga, lovind şi avariind autospeciala de poliţie, în timp ce aceasta se afla în depășire, este de natură să creeze o stare de temere pentru integritatea corporală a persoanelor vătămate, sau chiar pentru viața lor, pentru ca acestea să nu-și îndeplinească sarcinile de serviciu, cunoscând că persoanele vătămate sunt polițiști și se află în exercițiul funcțiunii, și, chiar dacă nu a urmărit, a acceptat producerea acestui rezultat socialmente periculos.
Prin urmare, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea), cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției), a infracțiunii de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal, infracțiune nejustificată și imputabilă inculpatului …
În ceea ce privește fapta de distrugere, elementul material constă în acțiunea de lovire, cu autoutilitara pe care o conducea, în două rânduri, a autospecialei de poliţie marca Dacia Logan având nr.de înmatriculare MAI – … și avarierea acesteia, căreia i-a adus degradări, respectiv: bara din spate zgâriată, portiera spate zgâriată, portiera dreaptă faţă zgâriată şi înfundată, aripa dreaptă faţă înfundată, oglinda laterală dreapta spartă, lampa de semnalizare aripa dreaptă faţă spartă, bara faţă zgâriată, capac roata dreaptă spate spart şi capac roata dreapta faţă lipsă, reparația acesteia costând 3.900 lei.
Urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la integritatea bunurilor, respectiv producerea unei pagube în valoare de 3900 lei prin avarierea autospecialei de poliţie.
Legătura de cauzalitate dinte elementul material și urmarea imediată rezultă cu certitudine din probele administrate în cauză, în sensul că datorită faptei inculpatului, de lovire, cu autoutilitara pe care o conducea, în două rânduri, a autospecialei de poliţie au rezultat avariile prezentate mai sus, în valoare de 3.900 lei.
Inculpatul a acționat cu intenție, acesta dându-și seama că prin lovirea, cu autoutilitara pe care o conducea, a autospecialei de poliţie se pot aduce avarii acesteia, și chiar i-a provocat distrugeri ale elementelor de caroserie în valoare de 3.900 lei, și, chiar dacă nu a urmărit, a acceptat producerea acestui rezultat.
În consecință, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea), cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției), a infracțiunii de distrugere, prev. de art.253 alin.1 Cod penal, infracțiune nejustificată și imputabilă inculpatului …
Față de considerentele de mai sus, cererile inculpatului de achitare pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată sunt nefondate.
De asemenea, în mod corect s-a reținut starea de recidivă postexecutorie, potrivit art. 41 alin.1 Cod penal, față de condamnarea de 846 zile închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 14/2016 a Curţii de Apel …, pentru infracţiunile de furt calificat şi tâlhărie calificată, ca urmare a recunoaşterii sentinţelor penale nr. 917/2013 a Tribunalului Corecțional Anvers – Belgia şi nr. 1447/2011 a Curții de Apel Bruxelles – Belgia, pedeapsa începând la data de 12.07.2015 şi expirând la termen la data de 03.11.2017, prezentele infracțiuni fiind comise după executarea acestei pedepse, dar mai înainte de împlinirea termenului de reabilitare (care s-ar fi împlinit la data de 02.11.2021, termenul de reabilitare fiind de 4 ani, conform art. 166 alin.1 lit.a Cod penal).
Pedepsele aplicate inculpatului, atât în ceea ce privește alegerea lor, respectiv închisoare și nu amenda, cât și proporționalizarea lor, înspre minimul special, au fost just individualizate față de împrejurările în care au fost comise infracțiunile, gravitatea acestora și persoana inculpatului.
În acest sens, s-a avut în vedere gradul mediu de pericol social al faptelor şi circumstanţele concrete ale săvârşirii lor, respectiv amenințarea a doi polițiști aflați în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi provocarea de avarii la autospeciala de poliție, în condițiile în care a fost urmărit de polițiști circa 50 de km (din localitatea …, jud. …, până la km 30 + 580 m, pe DE 584, între localitățile … și …, jud. …).
Totodată, s-a reţinut şi faptul că inculpatul a manifestat o atitudine oscilantă, încercând să prezinte situații de fapt diferite de cele reale, că are antecedente penale, fiind în stare de recidivă postexecutorie, s-a prezentat în faţa organelor de urmărire penală, pentru a fi audiat ca suspect, apoi nu a mai fost găsit, şi a instanţei de fond, doar după emiterea unui mandat de aducere.
Prin urmare, pedepsele de 1 an închisoare, pentru infracțiunea de ultraj, și de 9 luni închisoare, pentru infracțiunea de distrugere, sunt apte să asigure atingerea scopului pedepsei, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă, în vederea reintegrării în societate a inculpatului.
În consecință, este nefondată cererea inculpatului de aplicare a pedepsei amenzii.
Cu privire la modalitatea de executare, având în vedere că inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie, aceasta nu poate fi decât cu executare efectivă în mediul penitenciar.
În ceea ce privește pretențiile părții civile IPJ …, se constată că suma de 3.900 lei, acordată de către prima instanță, nu este corectă deoarece aceasta și-a majorat pretențiile civile reprezentând reparațiile autospecialei de poliție la suma de 13.219,72 lei, dar în lipsa apelului părții civile, nu se poate îndrepta această nelegalitate întrucât s-ar agrava situația inculpatului în propria cale de atac.
Cu privire la daunele morale acordate părților civile … şi …, în sumă de 5.000.lei, fiecăreia, acestea sunt apte să asigure repararea prejudiciului moral suferit de acestea în urma infracțiunilor comise de inculpat.
Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie să se ţină cont de intensitatea suferinţelor fizice şi psihice, de eventualele sechele sau invalidități rezultate în urma faptei ilicite, de sexul, vârsta şi ocupaţia persoanei vătămate, de condiţiile generale economico-sociale din ţara noastră, ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil, să nu reprezinte o sursă de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă și nici amenzi excesive pentru inculpat, ci o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral suferit de aceasta.
În cauză, chiar dacă persoanele vătămate nu au suferit leziuni fizice, întrucât au reușit să mențină autospeciala de poliție pe drumul public, deși inculpatul a încercat să-i scoată de pe șosea, acestea au avut puternice suferințe de ordin psihic, prin starea de frică, de temere și nesiguranță generată de inculpat prin acțiunile de lovire, cu autoutilitara pe care o conducea, în două rânduri, a autospecialei de poliţie, în timp ce aceasta se afla în depășire, putându-se produce un accident de circulație care se putea solda cu vătămarea corporală a acestora sau chiar cu decesul lor.
Însă, hotărârea apelată este nelegală cu privire la obligarea inculpatului la plata către partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă … a sumei de 1945,51 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate acestuia pentru leziunile produse prin autovătămarea sa (în urma răsturnării cu autoutilitara pe care o conducea), în condițiile în care constituirea de parte civilă nu îndeplinește cerințele legale.
În acest sens arătăm că, potrivit art. 371 Cod procedură penală, judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței.
Conform art. 19 alin.1 Cod procedură penală, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale, iar potrivit alineatului 2, acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.
Persoana vătămată este, conform art. 79 Cod procedură penală, persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală, iar dacă aceasta exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal dobândește calitatea de parte civilă, astfel cum prevede art. 84 alin.1 Cod procedură penală.
În prezenta cauză, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de ultraj în dauna persoanelor vătămate … şi … și de distrugere în dauna persoanei vătămate IPJ …
Din cuprinsul actului de sesizare nu rezultă, nici explicit și nici implicit, că inculpatul ar fi fost trimis în judecată pentru vreo infracţiune cu privire la leziunile produse prin autovătămarea sa și pentru care a fost necesară internarea și acordarea de îngrijiri medicale acestuia. Din contră, prin rechizitoriu s-a dispus clasarea pentru această faptă de vătămare corporală din culpă (autovătămarea inculpatului), prev. de art.196 alin. 1 Cod penal, deoarece nu este prevăzută de legea penală, în baza art.16 alin.1 lit. b teza I Cod procedură penală.
Având în vedere că instanța de judecată a fost sesizată doar cu judecarea infracţiunilor ultraj prin amenințare și distrugere comise de inculpat în dauna persoanelor vătămate … şi … și, respectiv, IPJ …, prima instanţă ar fi trebuit să judece faptele și persoanele arătate în actul de sesizare, conform art. 371 Cod procedură penală.
Spitalul Judeţean de Urgenţă … nu poate exercita vreo acțiune civilă în cauză deoarece fapta care justifică cererea ei de obligare a inculpatului la plata de despăgubiri nu a făcut obiectul acțiunii penale, astfel cum cere art. 19 alin.1 Cod procedură penală, și nici nu are calitatea de persoană vătămată (raportat la infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în
judecată a inculpatului) care să o îndreptățească a exercita acțiunea civilă, conform art. 19 alin.2
Cod procedură penală.
Prin urmare, se impunea respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de constituire de parte civilă a Spitalului Judeţean de Urgenţă …, nefiind îndeplinite cerințele prev. de art. 19 alin.1, 2 Cod procedură penală. Evident că, dacă sunt îndeplinite cerințele legale, Spitalul Judeţean de Urgenţă … poate formula o acțiune civilă împotriva inculpatului.
În consecinţă, în baza disp. art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen., se va admite apelul declarat de inculpatul … şi se va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată, înlăturându-se dispozițiile privind admiterea acţiunii civile formulate de partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă … și de obligare a inculpatului … la plata sumei de 1945,51 lei către aceasta.
În rejudecare, se va respinge, ca fiind inadmisibilă, cererea de constituire de parte civilă a Spitalului Judeţean de Urgenţă … Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. – Curtea de Apel Galați.
