Dreptul la imagine al persoanei juridice

În Codul civil, dreptul la propria imagine este reglementat de prevederile art.73 din Secţiunea a 3-a (Respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei umane) din Capitolul II (Respectul datorat fiinţei umane şi drepturilor ei inerente) din Titlul II (Persoana fizică) al Cărții I (Despre persoane), informează legal-land.ro.

Potrivit art.73 din Codul civil:
– Orice persoană are dreptul la propria imagine.
– În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile.

Prin art. 257 legiuitorul Codului civil a recunoscut posibilitatea ca și o persoană juridică să aibă drepturi nepatrimoniale, caracteristice de regulă ființei umane, dar nu le-a enumerat în mod expres în cuprinsul Titlului IV, dedicat persoanei juridice. Este de precizat că în jurisprudența anterioară noului Cod civil se recunoscuse deja persoanei juridice posibilitatea apărării dreptului la reputație.

În consecință, art.257 C.civ., care prevede aplicarea prin asemănare a dispozițiilor referitoare la apărarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei fizice și persoanelor juridice, trebuie interpretat astfel încât, pe de o parte, să se identifice drepturi nepatrimoniale ale persoanei juridice care să nu fie incompatibile cu structura acestor persoane. De exemplu, o persoană juridică nu ar putea pretinde încălcarea vreunui drept la viață sau sănătate. Pe de altă parte, în cadrul drepturilor găsite compatibile cu structura persoanei juridice, să se identifice conținutul specific al acestora.

Sediul persoanei juridice, respectiv domiciliul sau reședința persoanei fizice sunt reglementate distinct în Codul civil ca atribute de identificare în cadrul art.227 și urm., respectiv art.86 și urm. Atâta timp cât în cazul persoanei fizice domiciliul sau reședința reprezintă un drept distinct de cel la propria imagine, nu poate fi interpretat într-un alt mod, utilizând criteriul ”prin asemănare”, conținutul acestui drept în cazul persoanelor juridice.

De asemenea, atâta timp cât în cazul persoanelor fizice dreptul la propria imagine nu include vreun drept asupra imaginii bunurilor aflate în proprietatea persoanei fizice, nu se poate ajunge utilizând același criteriu menționat anterior să se includă acest eventual drept în conținutul dreptului la propria imagine, în cazul persoanelor juridice. (ÎCCJ, Secţia I civilă, decizia nr. 1109 din 4 iunie 2019, www.scj.ro)