Luni, 8 decembrie 2025, Senatul României a adoptat propunerea legislativă L457/2025 pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, o inițiativă cu implicații sociale și medicale importante pentru femeile din România care suferă de endometrioză. Această decizie reprezintă un pas semnificativ în direcția alinierii legislației naționale la standardele internaționale privind protecția sănătății și a drepturilor femeilor.
Endometrioza – o boală cronică ignorată până acum de legislația muncii
Endometrioza este o afecțiune ginecologică gravă, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății drept boală cronică. În România, conform estimărilor medicale, între 10% și 15% dintre femeile aflate la vârsta fertilă sunt afectate, ceea ce înseamnă sute de mii de paciente la nivel național. Boala se manifestă prin dureri pelviene severe, oboseală cronică, epuizare și, în multe cazuri, incapacitate temporară de muncă, mai ales în perioada menstruației.
În prezent, cadrul legislativ românesc nu oferea nicio formă specifică de protecție pentru femeile diagnosticate cu această afecțiune, lăsându-le adesea într-o situație de dublă vulnerabilitate: confruntarea cu simptomele debilitante ale bolii și riscul real de a-și pierde veniturile sau locul de muncă din cauza imposibilității de a respecta programul obișnuit.
Ce prevede noua completare a Codului muncii
Propunerea legislativă introduce un drept minimal, dar esențial: acordarea unor zile libere plătite, la cerere, pentru femeile cu endometrioză confirmată medical. Articolul unic al proiectului modifică art. 152 din Codul muncii și introduce un nou alineat, cu următorul conținut:
„(4) Femeile diagnosticate cu endometrioză, confirmată medical ca boală cronică potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, beneficiază lunar de până la o zi liberă plătită, la cerere, în perioada menstruaţiei, în baza recomandării medicului specialist. Aceste zile se consideră vechime în muncă şi se suportă din fondul de salarii al angajatorului, urmând ca angajatorul să fie compensat parţial din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în condiţiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.”
Această prevedere marchează prima recunoaștere explicită în Codul muncii a impactului medical și socio-profesional al endometriozei.
Fundamentele juridice și angajamentele internaționale ale României
Inițiativa legislativă se sprijină pe mai multe acte normative și angajamente asumate de România:
Constituția României, art. 34, garantează dreptul la ocrotirea sănătății, iar art. 47 alin. (2) prevede protecția specială a femeii și sprijinul acordat familiei.
Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) obligă statele semnatare să elimine discriminarea în muncă și să protejeze sănătatea femeilor.
Carta Socială Europeană și directivele Uniunii Europene privind sănătatea și securitatea în muncă susțin dreptul la condiții de muncă adaptate categoriilor vulnerabile.
Adoptarea modificării legislative reprezintă, astfel, nu doar o măsură internă, ci și o aliniere la standarde europene și internaționale.
Impact social și economic
Din punct de vedere social, măsura oferă un sprijin concret pentru un segment semnificativ al populației active. Aceasta contribuie la echilibrul dintre viața profesională și cea personală, reduce presiunea psihologică asupra pacientelor și transmite un mesaj clar de respect pentru sănătatea și demnitatea femeilor.
Impactul economic este considerat moderat, având în vedere că numărul total al persoanelor vizate este relativ redus, iar costurile sunt parțial compensate de:
reducerea absenteismului neplanificat,
creșterea productivității unei forțe de muncă sprijinite și sănătoase,
consolidarea încrederii în instituțiile publice și în relațiile de muncă.
Partajează acest conținut:





