Proiectul unui tren de mare viteză care să lege capitalele București de Budapesta a fost luat din nou în calcul odată cu întâlnirea dintre premierii Marcel Ciolacu și Viktor Orban, la care au mai fost prezenți ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Pentru linia de tren de mare viteză care ar urma să lege rețeaua națională feroviară de cea central și vest-europeană, Ministerul Transporturilor prezenta, conform economedia.ro, în primăvara anului 2022 două variante.
Primul traseu este prin Pitești, Sibiu, Cluj și Oradea cu o lungime de 590 km, în timp ce al doilea este un traseu hibrid care să includă unele segmente modernizate pentru viteza de 160 km/h (Coridorul Brașov – Arad prin CEF și POIM sau Cluj – Episcopia Bihor prin PNRR) combinat cu aliniament nou pentru viteze de peste 200 km/h.
„În acest context, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii manifestă interes pentru o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită (superioară vitezei de 200 km/h) care să conecteze zona Constanța / Port Constanța cu capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă. În urma unei analize preliminare realizată de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au rezultat două potențiale abordări:
Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză / viteza sporită poate fi: București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză are o lungime de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25 – 30 mil. EUR/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 mld. EUR).
⦁ Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului.
O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de proiecte de modernizare. Astfel traversarea montana s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR – cale ferată convențională (ex. Câmpina – Predeal – Brașov) dacă se va alege o soluție de aliniament cu tunel și geometrii în plan și profil (declivități mici și raze de curbură mari), caracteristice liniilor de mare viteză.
În acest context, este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 mil. EUR (142 mil. EUR cu TVA)”, potrivit documentului publicat de Ministerul Transporturilor.
Partajează acest conținut:
