Tribunalul Bihor va decide dacă dosarul în care deputatul Mihai Lasca a fost cercetat de DIICOT, alături de alți inculpați, sub acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat, va ajunge pe masa judecătorilor Curții Supreme. Instanța a rămas în pronunțare în ceea ce privește o excepție de necompetență după calitatea persoanei prin care apărarea a cerut declinarea competenței în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, cea care, potrivit legii, poate judeca în primă instanță infracțiuni săvârșite de parlamentari. Decizia Tribunalului Bihor va fi comunicată la termenul programat pe 10 noiembrie 2021.
Excepția de necompentență după calitatea persoanei a fost ridicată în baza articolului 40 Cod de procedură penală, conform căruia ”dobândirea calităţii după săvârşirea infracţiunii nu determină schimbarea competenţei, cu excepţia infracţiunilor săvârşite de persoanele prevăzute în art. 29 pct. 1.”
Articolul menționat (art. 29 pct. 1 Cod de procedură penală) arată că Înalta Curte de Casație și Justiție ”judecă în primă instanţă: a) infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi europarlamentari”.
Faptele de care este acuzat Mihai Lasca ar fi fost comise în 2012, iar dosarul a fost trimis în judecată în 2018. Însă în 2020, Lasca a fost ales deputat, schimbându-i-se astfel calitatea, motiv pentru care competența de a-l judeca îi aparține Curții Supreme.
Potrivit art. 47 alin. (1) din Codul de procedură penală, ”excepţia de necompetenţă materială sau după calitatea persoanei a instanţei inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii definitive”.
DIICOT Oradea a dispus, în iulie 2018, trimiterea în judecată a lui Mihai Lasca și a 13 inculpați, pentru mai multe acuzații. Concret, Lasca a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Potrivit anchetatorilor, în perioada august-septembrie 2012, Mihai Lasca și Ioan Bejușcă ar fi constituit, alături de alte două persoane rămase neidentificate, un grup care ar fi avut ca scop identificarea şi racolarea de persoane de origine afro-asiatică pe care să le călăuzească sau transporte în vederea trecerii ilegale a graniței în Ungaria şi apoi în ţări din Occident. Procurorii susțin că, deși ar exista probe că grupul s-a constituit, nu ar rezulta că și-a atins scopul.
