La data de 12 ianuarie 2026, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Aleșd a constatat că rechizitoriul întocmit în cauza în care Valentin Borbel, fost preot, este inculpat pentru agresiune sexuală în formă continuată asupra unui minor și coruperea sexuală a minorilor, nu respectă cerințele legale de claritate și detaliere. În consecință, instanța a dispus retrimirea actului de sesizare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru remedierea neregularităților constatate, înainte ca procesul să poată începe pe fond.
Rechizitoriul, considerat insuficient fundamentat
Instanța a reținut că documentul prin care Valentin Borbel a fost trimis în judecată nu îndeplinește cerințele de claritate și detaliere impuse de lege. În motivarea soluției se arată că: rechizitoriul nu precizează un număr aproximativ al actelor materiale imputate inculpatului; nu sunt indicate în mod concret perioadele și locurile în care ar fi avut loc acțiunile descrise; formularea faptelor nu oferă suficiente repere pentru delimitarea fiecărui act în parte, element necesar în cazul infracțiunilor reținute în forma continuată.
Aceste neclarități afectează legalitatea actului de sesizare, întrucât inculpatul trebuie să cunoască exact faptele pentru care este trimis în judecată, iar instanța trebuie să fie sesizată în mod precis pentru a putea judeca cauza.
Legalitatea probelor, confirmată
În același timp, judecătorul a respins ca neîntemeiate celelalte cereri și excepții ridicate de apărare. Instanța a confirmat:
competența sa în soluționarea cauzei,
legalitatea administrării probelor,
legalitatea actelor de urmărire penală.
Prin urmare, neregularitățile constatate se referă strict la forma și conținutul rechizitoriului, nu la desfășurarea anchetei în ansamblu.
Parchetul are cinci zile pentru remedierea situației
Potrivit procedurii, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor este obligat să reanalizeze și să corecteze actul de sesizare în termen de cinci zile de la comunicarea încheierii. După această etapă, procurorul poate:
fie să emită un rechizitoriu revizuit,
fie să mențină forma inițială, justificând acest lucru în fața instanței.
Abia după finalizarea acestei proceduri se va putea decide dacă dosarul intră în judecată sau, în caz contrar, dacă se impune restituirea cauzei la urmărirea penală.
Contextul anchetei și măsurile dispuse anterior
La data de 12 ianuarie 2026, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Aleșd a constatat că rechizitoriul întocmit în cauza în care Valentin Borbel, fost preot, este inculpat pentru agresiune sexuală în formă continuată asupra unui minor și coruperea sexuală a minorilor, nu respectă cerințele legale de claritate și detaliere. În consecință, instanța a dispus retrimirea actului de sesizare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru remedierea neregularităților constatate, înainte ca procesul să poată începe pe fond. Cazul a generat reacții și la nivelul Bisericii Ortodoxe Române. La două zile după instituirea controlului judiciar, pe 4 octombrie, Episcopia Oradiei a anunțat suspendarea preotului din slujire, măsură menită să fie păstrată până la clarificarea situației judiciare. La scurt timp, pe 7 octombrie, instituția bisericească a transmis că a luat act și de cererea de pensionare anticipată depusă de Borbel, parohia din Șuncuiuș fiind declarată vacantă.
Potrivit informațiilor adunate în cadrul anchetei, faptele imputate ar fi început în 2023 și ar fi continuat în mod repetat timp de aproape doi ani, până în februarie 2025. Anchetatorii susțin că abuzurile ar fi avut loc în contextul în care preotul, prin funcția și autoritatea deținută în comunitate, ar fi avut acces și influență asupra minorei. Toate aceste elemente fac ca dosarul să fie unul deosebit de sensibil, iar instituțiile implicate să acționeze cu prudență, având obligația de a proteja victima, de a asigura un proces corect și de a respecta în același timp prezumția de nevinovăție a inculpatului. Controlul judiciar rămâne, pentru moment, singura măsură preventivă stabilită împotriva lui Valentin Borbel, în condițiile în care instanțele au apreciat că aceasta este suficientă atât pentru garantarea desfășurării corecte a anchetei, cât și pentru protejarea părților implicate.
Partajează acest conținut:
