O confirmare care întristează lumea juridică, dar care vorbește, în același timp, despre măsura unei cariere împlinite, Judecătorul Mihail Udroiu, una dintre cele mai proeminente figuri ale Justiției române contemporane, își încheie parcursul profesional la cel mai înalt nivel, solicitând eliberarea din funcție prin pensionare. Cererea magistratului de la Înalta Curte de Casație și Justiție figurează pe ordinea de zi a ședinței Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), programată pentru joi, 16 octombrie 2025.
Puțini magistrați pot revendica o contribuție atât de amplă la edificiul juridic românesc precum cea a lui Mihail Udroiu. Format în spiritul excelenței academice, acesta a urmat Facultatea de Drept a Universității din București, absolvită în 1999, și un program postuniversitar în științe penale și criminologie (2000), completându-și apoi pregătirea la Institutul Național al Magistraturii (promoția 2002).
În anul 2011, și-a susținut teza de doctorat în drept la Universitatea din București, sub coordonarea profesorului Nicolae Volonciu, cu o lucrare remarcabilă intitulată „Administrarea probelor în procesul penal” – o contribuție de referință în doctrina procesual penală.
De-a lungul carierei, Mihail Udroiu a deținut funcții esențiale în arhitectura sistemului judiciar:
Judecător la Curtea de Apel Oradea (din 2015) și anterior la Tribunalul București – Secția penală (2006–2015);
Consilier al procurorului-șef DIICOT (2013–2014);
Membru în Comisiile Ministerului Justiției pentru elaborarea noului Cod penal și noului Cod de procedură penală, precum și a legilor de punere în aplicare a acestora;
Formator la Institutul Național al Magistraturii, unde a format generații întregi de tineri judecători și procurori;
Autor a peste 60 de studii și articole științifice, publicate în reviste de specialitate, devenind una dintre cele mai citate voci în domeniul dreptului penal românesc.
Totodată acesta este și cadru didactic asociat la Facultatea de Drept din Oradea.
Cariera domniei sale este o demonstrație de echilibru între teorie și practică, între știință juridică și umanitate, între litera legii și spiritul dreptății.
Mihail Udroiu s-a remarcat, de-a lungul anilor, prin decizii judecătorești care au reafirmat supremația legii și au restabilit încrederea cetățenilor în justiție. Prin hotărârile sale, adesea citate ca repere de jurisprudență, dl. Udroiu a contribuit la reinstaurarea legalității și la încetarea practicilor arbitrare care au umbrit sistemul de drept.
În aceeași ședință din 16 octombrie, Secția pentru judecători a CSM va analiza și alte cinci cereri de eliberare din funcție prin pensionare, depuse de:
- Ileana-Mihaela Ancuța, judecător la Curtea de Apel București, detașată la CSM;
- Cristina-Andra Cuzman, judecător la Curtea de Apel Timișoara;
- Ofelia Raluca Frujină, judecător la Tribunalul Argeș;
- Irina Zaharia, judecător la Tribunalul Iași;
- Cristina Sorana Dumitrescu, judecător la Judecătoria Sectorului 5 București.
Aceste plecări, printre care se numără și cea a lui Mihail Udroiu, vin într-un context sensibil pentru sistemul judiciar românesc, marcat de deficitul de magistrați, de o presiune crescândă asupra instanțelor și de nevoia stringentă de continuitate.
De-a lungul carierei a fost distins cu următoarele premii:
Premiul „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române (2010) pentru lucrarea „Protecţia europeană a drepturilor omului şi procesul penal român. Tratat”.
– Premiul „Vintilă Dongoroz” al Uniunii Juriştilor din România (2015) pentru lucrarea Noul Cod de procedură penală, Comentariu pe articole;
– Premiul „Vintilă Dongoroz” al Uniunii Juriştilor din România (2009) pentru lucrarea „Dicţionar de drept penal şi de procedură penală”;
– Premiul „Ion Tanoviceanu” al Uniunii Juriştilor din România (2008) pentru lucrarea „Protecţia europeană a drepturilor omului şi procesul penal român. Tratat”;
– Premiul „Vintilă Dongoroz” al Uniunii Juriştilor din România (2007) pentru edţia europeană a drepturilor omului şi dreptul procesual penal român”.lucrarea „Convenenţia europeană a drepturilor omului şi dreptul procesual penal român”.
Îi dorim multă sănătate și toate gândurile de bine!
Partajează acest conținut:
