Judecătoarea Adriana Stoicescu, de la Tribunalul Timiș, a postat, joi seara, pe pagina sa de Facebook un nou episod din dezvăluirile despre cazurile unor magistrați anchetați de DNA. De această dată, sunt publicate detalii ale cazului judecătorilor Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc și Ovidiu Galea, de la Curtea de Apel Oradea. Judecătoarea Stoicescu arată că, la fel ca și în celelalte cazuri prezentate pe pagina sa, și în ancheta DNA care i-a vizat pe magistrații orădeni au avut loc abuzuri. Relatarea face parte dintr-un material întocmit pe baza mărturiilor celor implicați și care este destinat Comisiei Juridice din Camera Deputaților. În primele postări au fost prezentate cazul fostului șef al Poliției Beiuș, Remus Indrei, și cel al procurorului Gligor Sabău.
BihorJust redă în continuare postarea judecătoarei Adriana Stoicescu referitoare la cazul judecătorilor Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc și Ovidiu Galea.
”Episodul V – Partea I – Judecătorii Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc, Ovidiu Galea – Curtea de Apel Oradea
În data de 13 septembrie 2013 judecătorul Florica Roman fost citată pentru prima oară la DNA Oradea, fiind audiată în calitate de făptuitor de procurorul Man Ciprian. I s-a imputat că ar fi făcut trafic de influență pe lângă judecătorii Denisa Vidican și Raluca Cuc, pentru ca acestea să pronunțe o soluție favorabilă într-un dosar penal având ca obiect tentativa de viol în care părțile, în final, s-au împăcat. Foloasele necuvenite presupus obținute de judecătorul Roman, urmare traficului de influență, erau o sumă nedeterminată de bani, promisiunea unui ceas vechi cu cuc, niște păstrăvi și whisky.
Judecătorii Vidican și Cuc, dar si judecătorul Ovidiu Galea au fost audiați ca martori în dosar.
În luna martie 2014 s-a început urmărirea penală împotriva celor 4 judecători, în dosarul nr. 37/P/2012 al DNA Oradea.
Procurorul Ciprian Man, cel care demarase dosarul, ajunsese între timp șef al Serviciului teritorial DNA Oradea și l-a desemnat pe procurorul Dan Chirculescu să efectueze ancheta penală.
Judecătorului Florica Roman i se imputau faptele mai sus precizate, iar judecătorilor Vidican și Cuc li s-a imputat că hotărârile judecătorești pronunțate de ele sunt rezultatul unui abuz în serviciu, fiind date în baza unui act fals, în opinia procurorilor DNA, fals neconstatat vreodată printr-o hotărâre judecătorească.
În opinia DNA, fals era înscrisul prin care partea vătămată și inculpatul din dosarul de tentativă de viol au consemnat că s-au împăcat, înscris pe care l-au confirmat personal când au fost audiați de instanță.
Judecătorului Galea i s-au imputat infracțiunile de abuz în serviciu și fals pentru că a preschimbat un termen de judecată în dosarul penal privind tentativa de viol. Încheierea era dată în complet de recurs, dar ceilalți judecători din complet nu au fost chestionați vreodată de DNA cu privire la preschimbarea termenului de judecată.
În data de 2 aprilie 2014 judecătoarele Cuc și Vidican au fost citate la DNA și li s-a prezentat o lista de întrebări care vizau modul exclusiv cum au deliberat în dosarul penal privind tentativa de viol, întrebări concrete cu privire la deliberare, printre care și de ce nu au avut în vedere că actul de împăcare al părților din dosarul penal era fals. Or, falsul poate fi stabilit doar printr-o hotărâre judecătorească, niciodată altfel.
O atare grosolană încălcare a secretului deliberării, esențial pentru independența judecătorului, judecătoarea Raluca Cuc a făcut-o cunoscută plenului CSM, precum şi Colegiului de conducere al Curții de Apel Oradea. Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Bihor, respectiv Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Oradea au decis sesizarea CSM, precum și a fiecărui membru, solicitându-le să se pronunțe dacă procurorii îi pot ancheta pe judecători cu privire la soluții și dacă, în caz afirmativ, nu se încalcă independența judecătorilor.
Plenul CSM a răspuns prin hotărârea nr. 846bis/2014, cu maximă lașitate și obediență față de DNA, hotărâre în care a precizat că judecătorii nu pot fi chestionați de procurori doar cu privire la „procesul cognitiv propriu-zis al deliberării”. Or, procesul cognitiv este un aspect ce ține strict de interioritatea fiecărei persoane și care nu poate fi cenzurată vreodată nici măcar cu mijloacele științifice actuale.
Ce a răspuns, în fapt, fostul CSM este că doar dacă DNA ar avea o sondă specială de control a creierului unui judecător un astfel de control este interzis, în rest toate alte cercetări penale cu privire la soluțiile pronunțate de judecători le sunt permise procurorilor.”
Judecătorii Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc, Ovidiu Galea – Curtea de Apel Oradea – Partea a II-a
”În luna aprilie 2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală în dosar. Toți ce patru judecători au formulat nenumărate cereri de consultare a dosarului și toate au fost respinse nemotivat. Între timp, față de judecătorul Galea s-a extins urmărirea penală cu privire la alte infracțiuni de fals constând, în esență, în faptul că a motivat o încheiere de îndreptare a unei erori materiale într-o duminică, iar aceasta a fost introdusă în sistemul Ecris de grefiera de ședință lunea, când judecătorul a fost doar dimineața la serviciu, după care a plecat la București în interes de serviciu.
Apoi, pe parcursul urmăririi penale, judecătorilor Vidican, Cuc şi Galea procurorul Chirculescu le-a sugerat, direct sau prin intermediul avocaților, că sunt „victime colaterale” în dosar și că să declare mincinos împotriva judecătoarei Florica Roman este singura lor scăpare.Față de absurdul acuzațiilor, au fost formulate cereri de recuzare, au fost făcute demersuri repetate pentru ca dosarul să fie preluat de structura centrală a DNA sau să fie trimis la un alt serviciu teritorial, deoarece existau îndoieli justificate cu privire la imparțialitatea procurorilor de la DNA Oradea, toate aceste cereri fiind respinse fără nici o motivare efectivă și concretă.
Judecătoarea Florica Roman s-a deplasat la București și a solicitat o audiență la procurorul șef al DNA, pentru a prezenta absurditatea acuzațiilor ce erau aduse celor patru magistrați și abuzurile procurorilor DNA de la Oradea, cerere de audiență care a fost respinsă de Laura Codruța Kovesi fără nici o motivare. În derularea anchetei penale toate cererile de probațiune au fost respinse nemotivat.
Exemplificativ, o probă esențială pe care judecatorii Cuc, Vidican și Galea au solicitat-o și au predat-o procurorului de caz și care ar fi împiedicat trimiterea lor în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu a fost înlăturată complet abuziv din dosarul de urmărire penală. Astfel, pentru a subzista acuzațiile de abuz în serviciu cu privire la judecătorii Cuc, Vidican și Galea era necesară existența unei pagube și a unei părți vătămate identificate în dosar. Procurorii DNA au susținut că parte vătămată în cauză este Tribunalul Bihor, susținere contrazisă prin Hotărârea Adunării generale a judecătorilor Tribunalului Bihor din 05.05.2014, în care s-a consemnat că Tribunalul Bihor nu este parte vătămată sau civilă în cauză, că nu s-a formulat vreo reclamație împotriva judecătorilor și că nu există nici un prejudiciu în dos. nr. 37/P/2012 al DNA Oradea.
În toată această perioadă, în presa locală, dar și cea centrală au apărut „pe surse” fragmente concrete, informații nepublice, din dosarul penal la care inculpații NU aveau acces, întrucât procurorul Chirculescu respingea sistematic toate cererile de a consulta dosarul. Niciun jurnalist din România nu a avut curiozitatea, profesionalismul să asculte punctul de vedere al celor patru magistrați acuzați de fapte de o gravitate extremă. Linșajul mediatic a ajuns la apogeu în anul 2014: au fost terfeliți, umiliți, ridiculizați în toate felurile posibile de ziare, redacțiile TV și presa on-line. Un dosar cu 4 judecători „corupți” era un triumf al DNA și o ocazie de execuție publică în aplauzele mulțimii însetate de „sânge de corupt”.
Toți cei patru judecători au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul din data de 20 iunie 2014, dosarul înregistrându-se pe rolul Curții de Apel Cluj sub nr. 834/33/2014, fiind consemnat în Raportul de activitate al DNA din anul 2015 la capitolul realizări mărețe în combaterea corupției din sistemul judiciar.”
Comments 2