Titlul problemei de drept: Determinarea taxei judiciare de timbru în cazul cererilor ce privesc executarea parțială a unui contract administrativ raportat la dispozițiile art. 56 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
- Materia: civil
- Subcategoria: pretenții
- Obiectul Ecris: pretenţii
- Act normativ incident: art. 3, art. 31 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, art. 53, art. 56 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor
- Cuvinte cheie: executare parțială contracte administrative, taxă judiciară de timbru.
Opinia Institului Naţional al Magistraturii:
Chestiunea care a determinat jurisprudență divergentă vizează modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu predilecție pentru ipoteza cererilor care tind la executarea parțială a unui contract administrativ care intră în domeniul de aplicare a legii.
Art. 3 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru prevede:
- Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel: a) până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puțin de 20 lei; b) între 501 lei și 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei; c) între 5.001 lei și 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei; d) între 25.001 lei și 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei; e) între 50.001 lei și 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei; f) peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.
- Se taxează potrivit alin. (1) și următoarele categorii de acțiuni:
- în constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părților în situația anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;
- privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial;
- prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.
În conformitate cu art. 31 din O.U.G. nr. 80/2013:
- Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
- În cazul taxelor calculate în funcție de valoarea obiectului cererii, valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acțiune sau în cerere. Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, evaluarea se face în condițiile art. 98 alin. (3) din Codul de procedură civilă. (…)
În ceea ce privește art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, acesta prevede că cererile introduse la instanţele judecătoreşti potrivit prevederilor prezentului capitol se taxează, în funcţie de valoarea estimată a contractului, după cum urmează:
- până la 100.000.000 lei inclusiv – 2%;
- peste 100.000.000 lei – 1%.
Prin sintagma “potrivit prezentului capitol” se determină, de o manieră neechivocă, sfera de aplicare a normei la toate cererile care conturează sistemul de remedii judiciare instituit prin Capitolul VI al legii.
Astfel, Capitolul VI din Legea nr. 101/2016, purtând denumirea marginală „Sistemul de remedii judiciar”, este divizat în două secţiuni. Prima secţiune reglementează contestaţia formulată pe cale judiciară privind procedurile de atribuire, iar cea de a doua reglementează procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, cele privind anularea sau nulitatea contractelor şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative.
De asemenea, dispoziția legală analizată prevede că taxarea cererilor anterior menționate se realizează în funcție de valoarea estimată a contractului, cu 2%, când valoarea estimată a contractului este de până la 100.000.000 lei inclusiv, respectiv 1% dacă această valoare este de peste 100.000.000 lei.
Ca atare, în discuție este o normă specială, derogatorie de la cea de drept comun, însă exclusiv în ceea ce privește mecanismul de calcul al taxei judiciare de timbru.
Astfel, în privința cererilor analizate, algoritmul de calcul nu va fi cel menționat în art. 3 din O.U.G. nr. 80/2013 care se bazează pe un sistem progresiv pe tranșe în funcție valoarea obiectului cererii, ci unul pur procentual, însă nu în funcție de valoarea obiectului cererii, ci de valoarea estimată a contractului.
Așadar, art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 nu derogă de la art. 3 decât în privința anterior menționată, nefiind înlăturat principiul instituit prin norma de drept comun în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit căreia acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești se taxează la valoare.
De asemenea, dispoziția analizată nu derogă nici de la art. 31 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 care prevede că în cazul taxelor calculate în funcție de valoarea obiectului cererii, valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acțiune sau în cerere.
Ca atare, referirea la valoarea estimată din cuprinsul dispozițiilor legale analizate are exclusiv finalitatea de a determina procentul aplicabil valorii cererii determinate potrivit art. 31 din O.U.G. nr. 80/2013, nicidecum de a determina baza de calcul în vederea taxării.
Concluzia menționată se fundamentează, în primul rând, pe argumentul de interpretare literală a textului, acesta menționând că taxarea se realizează “în funcție de valoarea estimată”, cu 1%, respectiv 2%, ci nu “la valoarea estimată” cu procentele anterior menționate.
De asemenea, în sprijinul soluției menționate este și împrejurarea că interpretarea menționată este singura de natură a compatibiliza aplicarea dispoziției legale analizate cu toate cererile ce constituie domeniul ei de aplicare. Avem în vedere în mod special cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, cele privind anularea sau nulitatea parțială a contractelor şi cererile care decurg din executarea parțială a contractelor administrative, ipoteze în care nu ar exista vreo justificare rațională pentru a disocia valoarea pretenției deduse judecății de baza de calcul a taxei judiciare de timbru și de a o substitui cu valoarea estimată a contractului. De altfel, concluzia se menține și în privința cererilor care deduc judecății întregul contract administrativ, valoarea acestuia nefiind echivalentă unei valori care, ca premisă, este rezultatul unor simple estimări.
În esență, soluționarea chestiunii de practică neunitară semnalate se bazează pe o diferență notabilă de redactare a art. 3 din O.U.G. nr. 80/2013, pe de o parte, și a art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, pe de altă parte.
Astfel, dacă, în primul caz, legiuitorul a folosit valoarea obiectului cererii atât ca bază de calcul, cât și ca reper valoric pentru a determina sistemul progresiv pe tranșe, în cel de-al doilea caz, legiuitorul a folosit un alt criteriu decât valoarea obiectului cererii pentru a determina mecanismul
de calcul, respectiv valoarea estimată a contractului de achiziție, fără însă ca acesta să se substituie bazei de calcul a taxei judiciare de timbru, care se determină potrivit O.U.G. nr. 80/2013.
În consecință, în demersul său de stabilire a taxei judiciare de timbru potrivit art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, interpretul va determina mai întâi valoarea obiectului cererii, raportat la valoarea prevăzută în cerere potrivit art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, după care, la baza de calcul menționată va aplica procentul de 2% sau, după caz, de 1%, după cum valoarea estimată a contractului este până la 100.000.000 lei inclusiv, respectiv de peste 100.000.000 lei. Instituirea acestor două limite valorice are ca rațiune exclusiv determinarea procentului care se va aplica la valoarea în concret a obiectului cererii pentru a se obține taxa judiciară de timbru.
De exemplu, dacă valoarea obiectului cererii deduse judecății este de 50.000 lei, iar valoarea estimată a contractului administrativ este de 900.000.000 lei, procentul aplicabil pentru determinarea taxei judiciare de timbru este cel de 1% [art. 56 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016], taxa judiciară de timbru fiind, așadar, de 500 lei (1% din 50.000).
Concluzia
În concluzie, opinia I.N.M. este în sensul că, în cazul cererilor ce derivă din executarea contractelor administrative, taxa judiciară de timbru se stabileşte la valoarea obiectului cererii, determinată conform art. 31 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, însă potrivit mecanismului de calcul prevăzut de art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, adică prin aplicarea la baza de calcul anterior menționată a procentului de 2%, dacă valoarea estimată a contractului este până la 100.000.000 lei inclusiv sau, după caz, de 1%, dacă valoarea estimată a contractului este peste 100.000.000 lei.
Ca atare, în măsura în care cererea de chemare în judecată vizează executarea în parte a contractului administrativ, taxa judiciară de timbru aferentă acesteia se calculează prin aplicarea procentului anterior menționat (determinat în funcție de valoarea estimată a contractului) la valoarea în concret a obiectului cererii, iar nu la valoarea estimată a contractului.
Opinia participanților la întâlnire:
În majoritate, participanții și-au însușit soluția expusă în opinia I.N.M.
Ceilalți participanți au apreciat că, dat fiind specificul său, această temă se impune a fi discutată în cadrul Întâlnirii președinților secțiilor specializate în soluționarea litigiilor cu profesioniști.
Note:
1. Referitor la problema de drept în discuție, aceeași soluție a fost adoptată și în cadrul Întâlnirii președinților secțiilor specializate (foste comerciale) ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, desfășurată la Ploiești, în perioada 27-28 iunie 2019.
2. Problema competenței de soluționare a cererilor care decurg din executarea contractelor administrative a făcut obiectul discuțiilor cu ocazia Întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, desfășurată la Iași, în perioada 23-24 mai 2019, precum și a Întâlnirii președinților secțiilor specializate (foste comerciale) ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, desfășurată la Ploiești, în perioada 27-28 iunie 2019.
Această problemă de drept a fost discutată la întâlnirea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii secţiilor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale curţilor de apel, în care au fost dezbătute probleme de drept ce au generat practică neunitară în materie civilă – Curtea de Apel Oradea, 6-7 iunie 2019.
Partajează acest conținut:
