Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a soluționat, în şedinţa din 20 ianuarie, o sesizare referitoare la infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri. Curtea Supremă a fost chemată să se pronunțe asupra subiectului activ al acestei infracțiuni și a unei situații premise.
Decizia de admitere pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în şedinţa din 20 ianuarie 2021:
”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1841/740/2017, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
„1. Infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal are ca situație premisă existența unei proceduri judiciare deja începute?
2. Poate fi subiect activ al infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri în modalitatea prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care urmau să fie folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă presupus a fi sustrase sau distruse?”
Stabileşte că:
- Infracţiunea de sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal, are ca situaţie premisă existenţa unei proceduri judiciare începute.
- Autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care sunt folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă poate fi subiect activ al infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri în modalitatea prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.”
Partajează acest conținut:
