Un complicat dosar de incest, aflat în atenția judecătorilor Curții de Apel Oradea, așteaptă lămuriri din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, căreia magistrații bihoreni i-au adresat trei întrebări. Printre altele, acestea se referă la stabilirea calității de rude în linie directă în condițiile în care unul dintre subiecții infracțiunii de incest a fost adoptat, dar și la efectele legăturii de rudenie biologică stabilite într-un proces civil sau chiar în procesul penal pendinte ulterior comiterii faptei de incest.
Întrebările cuprinse în sesizarea adresată ÎCCJ de Curtea de Apel Oradea în vederea emiterii unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:
”Dacă pentru determinarea subiecților infracțiunii de incest prev. de art.377 cod penal, prin raportare la art. 440 cod civil, art.52 cod procedură penală şi art. 177 alin. 2 Cod penal, stabilirea calității de rude în linie directă mai poate avea loc în condițiile în care unul dintre subiecți a fost adoptat şi art.470 cod civil prevede că raporturile de rudenie încetează între adoptat și părinții firești ?
Dacă pentru determinarea subiecților infracțiunii de incest prev. de art.377 cod penal se impune stabilirea în prealabil a calității de rude în linie directă sau frați și surori potrivit art.409 cod civil raportat la 416 cod civil sau art.424 cod civil, după caz, ori acest aspect poate fi stabilit în absența actelor de stare civilă şi a unei acțiuni civile cu acest obiect, ulterior în cadrul procesului penal pendinte potrivit mijloacelor de probă prevăzute de art.97 cod procedură penală prin raportare la art.52 cod procedură penală?
Dacă efectele legăturii de rudenie biologică stabilite într-un proces civil sau chiar în procesul penal pendinte ulterior comiterii faptei de incest retroactivează până la momentul naşterii copilului sau se aplică doar pentru viitor în procesul penal respectiv?”
Sesizarea a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție miercuri, 28 aprilie.
E sau nu infracțiune?
Cazul de incest aflat pe rolul Curții de Apel Oradea a pornit de la un apel la 112, făcut într-o seară din luna februarie 2018, când o femeie anunța că între tatăl său și câțiva vecini a avut loc un conflict spontan. După ce au oprit scandalul, polițiștii au dus-o pe femeie și pe tatăl său la sediu, unde aceștia au recunoscut că în ultima săptămână au avut relații sexuale, deși știau că sunt în relații directe de rudenie.
Drept urmare, cei doi au fost trimiși în judecată sub acuzația de incest. Deși amândoi au cerut soluționarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, în cele din urmă au fost achitați de instanța de fond care a reținut că nu a fost stabilită relația de rudenie în linie dreaptă între cei doi inculpați.
”Deși amândoi inculpații au declarat că știau că între ei există raporturi de rudenie în linie dreaptă, filiația inculpatei față de tată nu a fost stabilită în mode legal, prin recunoaștere (prin declarație la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, prin înscris autentic sau prin testament) sau printr-o hotărâre judecătorească, după caz”, a arătat instanța.
Din actul de naștere al inculpatei nu rezulta filiația față de tată, ci doar filiația prin adopție față de mama sa adoptivă. Mai mult, instanța de fond a aflat că paternitatea biologică a inculpatului nu a fost stabilită nici prin actul din care a femeia a aflat despre identitatea mamei sale biologice și nici prin efectuarea unui test ADN.
În această situație, judecătorii au reținut că, ”deși fapta există în materialitatea ei și constă în raporturile sexuale întreținute între inculpatul (…) și inculpata (…), lipsește tipicitatea obiectivă a infracțiunii de incest, respectiv trăsătura esențială care face ca fapta să fie prevăzută de legea penală: legătura de rudenie în linie directă dintre inculpați”.
Parchetul a atacat decizia de achitare, arătând că instanța de fond putea, de la sine putere, să dispună efectuarea unei expertize de specialitate pentru a stabili legătura directă de rudenie dintre cei doi inculpați. În plus, susțin procurorii, recunoașterea copilului de către tată se poate face, conform legislației civile, în fața instanței: ”S-a apreciat că nimic nu împiedică raționamentul ca instanța, luând act de recunoașterea nemijlocită realizată de către inculpați, să asimileze această poziție unei recunoașteri oficiale, încheierea de ședință reprezentând actul autentic în accepțiunea dispozițiilor civile în materie.”
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
