Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile care să lămurească mai multe probleme legate de legea dării în plată. Printre altele este vorba despre neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate şi/sau a condiţiilor de formă ale notificării dării în plată, despre posibilitatea instanței de executare de a analiza condițiile mai sus amintite și despre suspendarea dreptului creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor.
Sesizarea a fost formulată de Tribunalul Prahova, într-un dosar civil care are ca obiect contestația la executare, și a fost înregistrată la Înalta Curte pe 13 aprilie.
Conținutul sesizării prealabile:
În interpretarea art. 6 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. a şi b şi art. 5 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, urmează a se stabili dacă:
1. „Efectul suspensiv prevăzut de dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 operează de drept în cazul văditei neîndepliniri a condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. a şi lit. b şi/sau a condiţiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 77/2016?”.
2. „Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. a şi b şi/sau a condiţiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 77/2016 poate fi constatată de către executorul judecătorul în procedura de executare silită, în virtutea rolului său activ?”.
3. „Instanţa de executare, învestită cu o contestaţie la executare prin care se critică neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. a şi b şi/sau a condiţiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 77/2016 poate analiza în cadrul acestei proceduri condiţiile de admisibilitate menţionate în precedent?”.
Texte de lege incidente:
– Art. 6 alin. (1) din Legea nr. 77/2016: De la data primirii notificării prevăzute la art. 5 se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum şi împotriva garanţilor personali sau ipotecari.
– Art. 4 alin. (1) lit. a şi b din Legea nr. 77/2016: Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială;
b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;
– Art. 5 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 77/2016: (1) În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.
(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convenţional al instituţiei de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalităţi, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
Punctul de vedere al completului de judecată asupra chestiunii de drept sesizate
Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:
a) creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială;
b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de BNR în ziua încheierii contractului de credit;
c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință;
d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.
e) este îndeplinită condiția privind impreviziunea.
Potrivit art. 5 alin. 1 și alin. 2 din același act normativ, în vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4; alin. (2) notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă și stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.
Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 77/2016, de la data primirii notificării prevăzute la art. 5 se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților personali sau ipotecari. Prin dispozițiile legale redate s-a instituit un caz de suspendare de drept, ope legis, efectul suspensiv al executării fiind generat de transmiterea notificării prevăzute la art. 5 din Legea nr.77/2016.
Verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 4 alin. 1 lit. a și lit. b și/sau a condițiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. 1 și 2 din Legea nr.77/2016 sunt de competența exclusivă a instanței prevăzute la art.7 alin. 1 din actul normativ indicat.
Așadar, în opinia tribunalului, efectul suspensiv prevăzut de dispozițiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 77/2016 operează de drept și în cazul văditei neîndepliniri a condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 4 alin. 1 lit. a și lit. b și/sau a condițiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. 1 și 2 din Legea nr.77/2016, legiuitorul nefăcând nicio distincție în acest sens.
De altfel, legiuitorul a instituit un remediu procesual pentru ipoteza în care debitorul și-a exercitat cu rea credință dreptul de a depune notificarea. Astfel, potrivit art. 7 alin. 5 ind. 1 din Legea nr.77/2016, în cazul admiterii contestației creditorului prin hotărâre definitivă, penalitățile și orice daune-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării prevăzute la art. 5 și 6 vor putea fi pretinse doar dacă creditorul contestator probează că debitorul a fost de rea-credință la depunerea notificării.
Opinia completului de judecată este în sensul că neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 4 alin. 1 lit. a și b și/sau a condițiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 77/2016 nu poate fi constatată de către executorul judecătoresc în procedura de executare silită.
Potrivit art.7 alin.1 din Legea nr.77/2016, în termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispozițiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege; alin. 2 cererea se judecă în procedură de urgență, cu citarea părților, de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază consumatorul.
Tribunalul apreciază că instanța de executare nu este îndreptățită să aprecieze asupra aplicării dispozițiilor Legii nr.77/2016 din perspectiva condițiilor solicitării de dare în plată, întrucât, astfel cum rezultă din dispozițiile legale redate în precedent, verificarea acestora se realizează exclusiv în condițiile prevăzute de art. 7 din actul normativ indicat, de instanța competentă. În condițiile în care instanța de executare nu se poate substitui instanței competente să verifice notificarea, nici executorul judecătoresc nu este îndreptățit să procedeze în acest sens, legiuitorul neconferindu-i acestuia astfel de atribuții.
În sensul acestei interpretări sunt și dispozițiile art.7 alin. 4 din Legea nr. 77/2016 potrivit cărora până la soluționarea definitivă a contestației formulate de creditor se menține suspendarea oricărei plăți către acesta, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului. De la data comunicării notificării de dare în plată, executările silite aflate în derulare, inclusiv popririle, se suspendă automat.
Date fiind chestiunile de drept prezentate, tribunalul opinează în sensul că instanța de executare, investită cu o contestație la executare prin care se critică neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 4 alin. 1 lit. a și b și/sau a condițiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 77/2016 nu poate analiza în cadrul acestei proceduri condițiile de admisibilitate menționate în precedent.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
