Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus începerea judecății în cazul fostului ministru al Sănătății, Florian Bodog, anchetat de DNA pentru abuz în serviciu și fals în cazul angajării unei consiliere personale care și-ar fi încasat salariul fără să se fi prezentat la muncă. Curtea Supremă a acceptat și cererea fostului ministru de sesizare a Curții Constituționale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unor dispoziții din legea răspunderii ministeriale.
Prin hotărârea de marți, 23 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererile şi excepțiile formulate de fostul ministru Florian Bodog și de fosta sa consilieră Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu).
”Constată legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin rechizitoriul nr.280/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupției, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecății în cauza privind pe inculpații Bodog Florian Dorel şi Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea”, se arată în hotărârea care poate fi contestată până vineri.
Florian Bodog și Olivia Marcu au fost trimiși în judecată de către DNA în luna august a acestui an. Fostul ministru a fost acuzat de abuz în serviciu (12 acte materiale), fals intelectual (12 acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni). Acestea ar fi avut legătură cu angajarea, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, a consilierei lui Bodog.
”În calitate de ministru al Sănătății, inculpatul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte”, transmiteau, la vremea respectivă, procurorii DNA.
Sesizarea CCR
Tot marți, Înalta Curte a admis cererea formulată de Florin Bodog și a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială. Textul de lege invocat prevede că ”numai Camera Deputaților, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”.
În schimb, a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, precum şi a dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Senatului României nr. 55 din 21.04.2021.
Art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 – Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.
Articolul unic din Hotărârea Senatului României nr. 55 din 21.04.2021 – Senatul cere urmărirea penală a domnului senator Florian Dorel Bodog, fost ministru al sănătății în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr. 280/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a corupției.
Partajează acest conținut:
