Curtea de Apel București respinge acuzațiile privind „completurile schimbate”: 361 de modificări în 3 ani, toate justificate legal — contextul prezentat în investigația Recorder

Curtea de Apel București a transmis o informare oficială prin care respinge acuzațiile apărute într-un material jurnalistic privind pretinse modificări nejustificate ale completurilor de judecată. Instanța precizează că, în ultimii trei ani, au existat 361 de modificări, toate determinate de cauze obiective și prevăzute expres de lege: integrarea judecătorilor nou veniți (39,9%), pensionări și degrevări pre-pensionare (15,2%), promovări la Înalta Curte, CSM sau INM (14,7%), reveniri din concedii de maternitate ori medicale (13,3%), degrevări pentru dosare complexe (11,4%) și detașări obligatorii (5,5%).

CAB subliniază că nicio mutare nu se poate face fără acordul judecătorului și că activitatea de conducere nu a fost folosită pentru influențarea soluțiilor. Toate modificările sunt documentate, verificabile și conforme cu legea și regulamentul instanțelor.

În ceea ce privește dosarele de corupție, instanța arată că 19 din cele 22 de cauze analizate în perioada 2022–2025 erau deja prescrise la momentul sesizării Curții, iar în celelalte trei prescripția a intervenit la 9 zile, 3 luni și 5 luni – intervale incompatibile cu ideea că instanța ar fi generat întârzieri. CAB afirmă că responsabilitatea prescripțiilor aparține întârzierilor din faza de urmărire penală și lipsei intervenției legislative timp de patru ani.

Curtea acuză materialul jurnalistic că a rupt date din context, a ignorat statistica reală și a creat în mod artificial suspiciunea unei „manevre” administrative, afectând încrederea publicului în justiție. Instituția își reafirmă angajamentul pentru legalitate, transparență și independența judecătorilor.

Redăm integral postarea Curții de Apel București:

„INFORMARE PUBLICĂ

În contextul apariției în spațiul public a unor afirmații formulate în cadrul unui material jurnalistic, care vizează modul de constituire și modificare a completurilor de judecată din cadrul Curții de Apel București, este necesară o informare publică menită să clarifice faptele și să asigure o corectă înțelegere a realității instituționale.

Curtea de Apel București respectă libertatea presei și rolul esențial al jurnalismului într-o societate democratică, dar apreciază că, atunci când sunt vizate instituții fundamentale ale statului, este necesară o informare riguroasă, completă și lipsită de interpretări care pot induce în eroare opinia publică.

În acest context, este important să fie cunoscut că instanța nu a fost solicitată să își exprime punctul de vedere anterior difuzării materialului cu privire la aspectele punctuale ce vizau Curtea, deși o astfel de solicitare ar fi fost necesară pentru asigurarea unei informări complete și echilibrate a publicului.

Prezenta comunicare nu are un caracter polemic, ci unul strict informativ, fiind determinată de obligația Curții de Apel București de a asigura transparența activității sale și de a proteja încrederea publicului în actul de justiție.

1. Câteva principii de organizare și funcționare

Curtea de Apel București își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu:

• principiul legalității;
• independența judecătorului;
• repartizarea aleatorie a cauzelor;
• respectarea regulilor stabilite de legislația în vigoare și de hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii.

Orice măsură administrativă adoptată la nivelul instanței a avut și are ca unic scop asigurarea continuității actului de justiție și a funcționării normale a completurilor de judecată.

În mod esențial, este de subliniat caă nicio mutare de la o instanță la alta, delegare sau detașare a unui judecător nu poate fi dispusă fără acordul acestuia, în temeiul principiului constituțional al inamovibilității, care garantează independența judecătorului și îl protejează împotriva oricărei ingerințe administrative sau presiuni externe.

2. Cadrul legal aplicabil

Legislația și regulamentele în vigoare prevăd în mod expres situațiile în care componența completurilor de judecată poate fi modificată. Aceste situații nu reprezintă o opțiune discreționară a conducerii instanței, ci consecința unor împrejurări obiective, care impun intervenții administrative obligatorii. Potrivit legii, completurile de judecată se constituie la începutul fiecărui an și rămân stabile pe tot parcursul acestuia, cu excepția unor situații în care modificarea se impune din motive obiective – art. 57 alin.1 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, art. 101 alin. 6 ROIIJ.

Cauzele modificării compunerii completurilor de judecată la CAB au fost reprezentate de:

1. încetarea activității judecătorului prin pensionare, precum și perioada anterioară pensionării când notifică intenția de a se pensiona și este degrevat de activitatea de judecată pentru finalizarea redactării hotărârilor judecătorești – art. 218 alin. 2, teza finală din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, art. 7 alin. (1) lit. ţ din ROIIJ;
2. promovarea în carieră a judecătorilor, fie la ICCJ, fie în funcții de inspector judiciar, formator cu normă întreagă ce impune detașare în cadrul INM, formator cu norma întreagă ce impune detașarea la Școală Națională de Grefieri, promovarea în misiuni internaționale, situații ce impun, de asemenea, detașarea;
3. situații precum graviditatea, concedii pentru creșterea copilului, concedii medicale prelungite cauzate de probleme de sănătate complicate;
4. degrevarea totală sau parțială de la judecarea cauzelor aflate pe propriile completuri de judecată atunci când judecătorului îi este repartizat aleatoriu un dosar cu complexitate deosebită ce necesită studiu și cercetare judecătorească amplă, ritmică și susținută, astfel încât să se prevină prescrierea răspunderii penale, atunci când este vorba despre materia penală;
5. integrarea în activitate a unui judecător nou promovat în secție;
6. suspendarea judecătorului din activitate dispusă de CSM în condițiile

legii;

7. mutarea unui judecător cu acordul acestuia de pe o secție pe altă secție

în scopul echilibrării volumului de activitate, când o astfel de măsură se impune;

8. încetarea activității judecătorului în instanță.

3. Clarificări privind afirmațiile apărute în spațiul public

În mod categoric, nu au existat modificări arbitrare, discreționare sau cu scopul influențării soluțiilor pronunțate de completurile de judecată.

Modificările intervenite în componența completurilor au avut exclusiv cauze obiective, prevăzute de lege, dinte cele menționate la pct. a-h de mai sus.

În toate aceste cazuri, măsurile adoptate au urmărit exclusiv asigurarea continuității activității judiciare și respectarea dreptului justițiabililor la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

4. Date statistice și documente justificative

Pentru o informare completă și obiectivă, Curtea de Apel București pune la dispoziția publicului date statistice și documente relevante, anexate prezentului comunicat, care demonstrează fără echivoc:

• caracterul obiectiv al modificărilor completurilor de judecată;
• lipsa oricărei intervenții selective sau nelegale;
• respectarea strictă a procedurilor prevăzute de lege.

Datele modificărilor operate în compunerea completurilor de judecată prin Hotărâri ale Colegiului de conducere disponibile aici

Situația centralizată a modificărilor de completuri din ultimii 3 ani, totalizând 361 de cazuri, demonstrează că toate aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege și inerente funcționării normale a unei instanțe de nivelul Curții de Apel București care funcționează cu o schemă de 218 judecători.

Situația centralizată a motivelor ce au stat la baza modificării completurilor în ultimii 3 ani:

1. pensionări și degrevări anticipate pensionarii -55 situații;
2. promovări în carieră – 53 de situații;
3. integrare în secție a judecătorilor nou veniți -144 modificări;
4. degrevare totală sau parțială a judecătorului în considerarea complexității cauzelor, alte situații- 41 cazuri;
5. reluarea activității după concedii maternitate, alte situații – 48 cazuri;
6. detașări – 20 de situaţii (11 de drept ca efect al promovării unor concursuri, 9 la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti).

Interpretarea datelor privind modificarea compunerii completurilor de judecată

Distribuția motivelor

Din totalul de 361 de situații:

1. integrarea în secție a judecătorilor nou veniți: 144 situații → 39,9%;

Aceasta reprezintă principala cauză a modificărilor și reflectă ocuparea posturilor vacante, stabilizarea schemelor de personal, aplicarea regulilor de repartizare echilibrată a volumului de activitate;

1. pensionări și degrevări anticipate ale judecătorilor care au notificat intenția de pensionare: 55 situații → 15,2%;

Acestea sunt situații inevitabile care presupun încetarea mandatului și reorganizarea completurilor în mod obligatoriu.

1. promovări în carieră: 53 situații → 14,7%;

Consecință firească a concursurilor de promovare, a dreptului la carieră, aceste modificări se impun de drept, nu sunt discreționare.

1. reluarea activității după concedii de maternitate/alte situații similare: 48 situații → 13,3%;

Acestea sunt modificări care țin de protecția drepturilor sociale, continuitatea carierei, respectarea legislației muncii și a statutului judecătorului.

1. degrevarea totală sau parțială în considerarea complexității cauzelor, alte situații: 41 situații – 11,4%;

Modificările operate au asigurat adaptarea completurilor la complexitatea dosarelor, prevenirea prescripției în materie penală, a blocajelor și a duratei excesive a proceselor.

1. Detașări: – 20 situații → 5,5 %; Structura detașărilor:
   1. detașări de drept, ca efect al promovării unor concursuri:
      • 11 situații → 3,0% din totalul modificărilor;
   2. detașări la alte instituții din cadrul autorității judecătorești:
      • 9 situații → 2,5% din total modificărilor.

5. Concluzie

Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturi profesionale și sociale ale judecătorilor, cerințe de management judiciar.

Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței, o emoție publică artificială și periculoasă pentru statul de drept.

6. Clarificări punctuale privind dosarele de corupție și modificarea completurilor la CAB potrivit celor afirmate în pretinsa investigație jurnalistică.

În prezentarea “Recorder” se susține că s-au influențat soluții în dosare de corupție prin modificarea compunerii completurilor.

În realitate, așa cum rezultă din datele statistice, această alegație nu este susținută de datele obiective ale dosarelor și nici de cadrul legal aplicabil. Analiza situației reale arată, pe de o parte că, în marea majoritate a cazurilor (peste 86 %), dosarele erau deja prescrise la momentul în care au ajuns la Curtea de Apel București, iar în restul cazurilor prescripția era iminentă. În aceste condiții, componența completului nu putea influența soluția impusă de lege.

Pe de altă parte, modificările operate în compunerea completurilor se impuneau în temeiul legii si erau, totodată, obiectiv justificate.

Contrar celor afirmate în pretinsa investigație, datele vizând dosarele de corupție analizate pe o perioadă de 3 ani arată că:

• termenele de prescripție erau deja împlinite anterior datei înregistrării cauzei la CAB sau au intervenit la foarte scurt timp după sesizare;
• din 22 dosare de corupție, doar 3 (13,64%) s-au prescris în cursul judecății la Curtea de Apel București, în timp ce 19 dosare (86,36%) erau deja prescrise la momentul sesizării instanței;
• în cele 3 dosare în care prescripția a intervenit după sesizarea Curții de Apel București, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni și 5 luni de la sesizare, ceea ce arată că instanța a fost sesizată cu cauze aflate deja la limita termenului legal, fără posibilitatea reală de a influența cursul prescripției;
• prescripția intervenită la doar 9 zile de la sesizare nu poate fi asociată nici factual, nici juridic cu conduita instanței, fiind imposibil ca, într-un asemenea interval, CAB să fi exercitat o influență reală asupra cursului procesului.
• în celelalte două cauze, intervalele de 3 luni, respectiv 5 luni, reprezintă perioade compatibile cu procedura normală de fixare a primului termen, comunicarea actelor și respectarea dreptului la apărare, intervalele fiind insuficiente pentru a susține existența unor manevre dilatorii sau a unei lipse de diligență din partea instanței;
• Curtea a fost învestită cu cauze vechi, unele având fapte săvârșite cu 8– 10 ani înainte, ceea ce limitează în mod obiectiv posibilitatea de judecare pe fond;
• analiza graficelor statistice relevă faptul că instanța a aplicat legea în mod activ și responsabil, fără a se limita la constatarea prescripției răspunderii penale. Ori de câte ori au existat bunuri sau foloase susceptibile de confiscare,

CAB a dispus măsuri de confiscare specială, chiar dacă acțiunea penală a încetat ca efect al prescripției. Prin aceasta, instanța a asigurat înlăturarea beneficiilor patrimoniale obținute ilegal, prevenind orice formă de impunitate economică.

• în același timp, Curtea a valorificat eficient probatoriul administrat în fazele anterioare ale procesului, contribuind la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și respectând atât cerințele dreptului intern, cât și standardele europene privind combaterea corupției și recuperarea produsului infracțiunii, în pofida unui cadru legislativ instabil.

Situația cauzelor de corupție prescrise în perioada 2022-2025 este disponibilă aici aici

Recorder a vorbit despre „artificii procedurale” prin schimbarea completurilor, prezentând-o ca pe o situație “sistemică” de natură să conducă la prescriere în cauzele de corupție.

Realitatea documentată reliefează că modificarea completurilor s-a făcut în temeiul legii de organizare judiciară și a Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești (ROIIJ). Orice modificare operată este:

• documentată și justificată obiectiv;
• verificabilă ulterior;
• supusă controlului jurisdicțional.

În realitate, cauza prescrierii răspunderii penale în respectivele dosare a fost rezultatul:

• pasivității legislativului care timp de 4 ani nu a modificat un text din Codul penal în acord cu exigentele deciziilor CCR;
• duratei excesive a urmăririi penale, uneori trimiterii tardive în judecată.

Aceste elemente sunt anterioare sesizării Curții de Apel București cu soluționarea dosarelor și nu puteau fi corectate prin managementul completurilor.

1. Cele 3 cazuri menționate explicit în “investigație”
   1. Dosarul în care printre inculpați s-a aflat și inculpatul M. Vanghelie Situația juridică a cauzei la momentul sesizării Curții de Apel București La data înregistrării dosarului pe rolul Curții de Apel București:
      • faptele reținute în sarcina inculpatului erau deja prescrise încă din anul 2017, conform deciziei penale nr. 386/A/19.03.2025;
      • această situație juridică era independentă de activitatea instanței de apel și rezultatul parcursului procesual anterior.

Irelevanța modificărilor de complet în contextul prescripției, întrucât prescripția răspunderii penale era deja împlinită:

1. componența completului de judecată nu putea influența parcursul sau soluția cauzei;
2. nicio modificare de complet nu putea „grăbi”, „întârzia” sau „evita” o soluție care era deja determinată juridic.

Astfel, asocierea modificărilor de complet cu soluția pronunțată reprezintă o confuzie voită între elemente administrative și efecte juridice inevitabile.

Cauzele obiective ale modificărilor de complet

Modificările în compunerea completului de judecată au fost determinate exclusiv de situații profesionale și administrative obiective, după cum urmează.

Din primul complet căruia i-a fost repartizat dosarul:

1. un judecător a promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție;
2. un alt judecător a promovat concursul pentru funcția de formator cu normă întreagă la Institutul Național al Magistraturii.

Ambele situații erau incompatibile cu o continuare a activității de judecată în cadrul Curții de Apel București și produc, de drept, modificarea completului.

Completurile ulterioare.

Modificările operate au intervenit ca urmare a continuării activității de către un judecător la CSM, încetării activității unui judecător în cadrul secției, ca urmare a redistribuirii în altă secție pentru echilibrarea volumului de activitate, încetării activității unui judecător care nu făcea parte din schema Curții de Apel București, pentru a finaliza un număr de peste 170 de hotărâri rămase neredactate la instanța de fond.

Toate aceste situații sunt obiective și independente de natura cauzei repartizate.

Stabilitatea completului final și soluția pronunțată.

După epuizarea acestor modificări:

1. componența completului de judecată a devenit stabilă;
2. completul a analizat cauza și a pronunțat soluția legală corespunzătoare, în raport de prescripția deja intervenită.

Soluția pronunțată nu a fost consecința modificărilor de complet, ci rezultatul stării juridice a cauzei existente la momentul sesizării instanței.

Astfel, dosarul “Vanghelie” demonstrează că modificările de complet invocate în spațiul public au avut cauze obiective, reglementate de lege și nu puteau influența soluția pronunțată într-o cauză în care prescripția răspunderii penale era deja împlinită. Utilizarea acestui exemplu pentru a susține existența unor influențe asupra actului de justiție reprezintă o mistificare gravă atât a realității juridice a dosarului, cât și a cadrului normativ aplicabil.

1. În aceeași pretinsă investigație este invocat cazul inculpatului B., prin declarațiile fostului judecător Beșu, fiind sugerat că soluția Curții de Apel București ar fi avut ca efect tergiversarea cauzei și expunerea acesteia riscului prescripției.

Afirmațiile inversează semnificația juridică a soluției pronunțate; în realitate, Curtea de Apel București a adoptat o soluție legală, menită să corecteze un viciu de competență și să prevină riscul prescripției, nu să îl genereze.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, faptă pretins comisă în exercitarea funcției de consilier la Curtea de Conturi, infracțiune prevăzută de art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, care presupune legătura directă dintre faptă și funcția publică. Cauza a fost inițial soluționată în camera preliminară de Tribunalul Giurgiu.

În calea de atac a contestației, Curtea de Apel București a constatat o problemă de competență și, în aplicarea art. 38 alin. (1) lit. d) Cod procedură penală, a stabilit competența sa ca instanță de fond, dosarul fiind repartizat aleatoriu. Competența Curții de Apel București exista încă de la început, soluția pronunțată corectând un viciu procedural.

Contrar afirmațiilor, de altfel, neobișnuite pentru un judecător, această soluție nu a expus cauza riscului prescripției, ci l-a prevenit. Continuarea judecății de către o instanță necompetentă ar fi atras nulitatea absolută în apel, reluarea procesului și creșterea semnificativă a riscului de prescripție.

Stabilirea competenței Curții de Apel București nu este afectată de eventuale modificări ulterioare ale încadrării juridice, instanța ierarhic superioară rămânând competentă să soluționeze cauza.

Afirmații de tipul „inculpații sunt scăpați” sau sugestii privind judecători

„sensibili la sugestiile conducerii”, formulate fără probe, reflectă preconcepții incompatibile cu statutul de judecător și depășesc cadrul criticii profesionale.

Pretinsa investigație nu prezintă dovezi că vreo modificare de complet ar fi fost neregulamentară, afirmațiile se bazează exclusiv pe opinii subiective și declarații neverificate, inclusiv ale unei persoane anonime.

1. În cel de-al treilea dosar menționat, modificările de complet au fost consecința integrării administrative a unui judecător nou promovat în secție, proces care a vizat întreaga ședință de judecată și mai multe completuri, nu o cauză individuală. Asocierea acestor modificări cu o presupusă influențare a soluției reprezintă o afirmație gravă, insinuând arbitrariul în organizarea instanței.

Prezentarea modificărilor ca fiind realizate „pentru un dosar”:

1. ignoră faptul că instanța operează cu ședințe și completuri, nu cu cauze izolate;
2. omite că integrarea judecătorilor noi afectează simultan zeci sau sute de dosare;
3. transformă o operațiune administrativă de rutină într-o narațiune sugestivă, dar falsă.

În realitate, respectivul dosar nu a fost tratat diferit de celelalte cauze din aceeași ședință.

Efectul public al narațiunii promovate de Recorder a produs o emoție publică și consecințe grave în planul percepției privind felul în care funcționează justiția.

Prin asocierea sugestivă, dar neprobată, dintre dosare prescrise și modificări de completuri legale, s-a creat impresia unei influențe “sistemice” fără niciun suport factual. Efectul este erodarea încrederii publice în justiție prin insinuare, nu prin demonstrație.

Modificarea completurilor de judecată la Curtea de Apel București a fost și este un proces legal, transparent și verificabil. Corelarea acestei realități administrative cu soluții impuse de prescripție în dosare deja compromise procedural reprezintă o interpretare vădit tendențioasă care ignoră cadrul legal și realitatea obiectivă a funcționării justiției.

7. Mesaj către corpul judecătorilor, al procurorilor, respectiv avocaților

Este important ca întregul corp al magistraților – judecători și procurori -, precum și avocații să fie asigurați că măsurile administrative adoptate la nivelul Curții de Apel București au vizat și vizează exclusiv respectarea regulilor de organizare și funcționare a instanței, astfel cum acestea sunt prevăzute de lege și de regulamentele aplicabile.

În nicio împrejurare, funcția de conducere nu a fost utilizată pentru a influența activitatea jurisdicțională a judecătorilor, pentru a induce sau sugera vreo soluție în cauzele aflate pe rol, ori pentru a exercita presiuni de orice natură asupra completurilor de judecată. De altfel, nu există nicio sesizare sau plângere care să reclame o astfel de conduită.

De asemenea, măsurile administrative nu au avut și nu pot avea ca scop deturnarea procedurilor judiciare sau afectarea independenței judecătorilor, ci

exclusiv asigurarea funcționării normale, eficiente și legale a instanței, în interesul actului de justiție și al justițiabililor.

8. Mesaj către public

Curtea de Apel București rămâne ferm angajată în respectarea principiilor de legalitate, transparență și imparțialitate, care guvernează activitatea instanței.

Funcționarea Curții se realizează exclusiv în cadrul normelor legale și al procedurilor instituționale, iar orice afirmație contrară este infirmată de datele obiective și documentele oficiale.

În același timp, este important ca publicul să cunoască faptul că judecătorii Curții de Apel București își desfășoară activitatea într-un context de supraîncărcare semnificativă, gestionând un volum foarte mare de cauze, adesea în condiții dificile și cu resurse limitate. Cu toate acestea, actul de justiție a fost realizat cu profesionalism, responsabilitate și respectarea standardelor de calitate, fiind pronunțate hotărâri care reflectă un nivel ridicat de competență și dedicare.

Acest efort constant al judecătorilor instanței reprezintă o garanție a faptului că, dincolo de orice presiuni sau provocări, Curtea de Apel București își îndeplinește misiunea de a asigura o justiție corectă, independentă și orientată către interesul public.

9. Concluzie

Curtea de Apel București își desfășoară activitatea cu respectarea strictă a legii și a standardelor de integritate.

Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturi profesionale și sociale ale judecătorilor, cerințe de management judiciar, situații inerente funcționării normale a unei instanțe de nivelul Curții de Apel București care funcționează cu o schemă 218 judecători.

Astfel, în 3 ani de activitate, completurile au fost modificate:

• în 39,9% din cazuri pentru integrarea în activitate a judecătorilor nou veniți: 144 situații;
• în 15,2% din situații pentru pensionări și degrevări anticipate ale judecătorilor care au notificat intenția de pensionare (55 situații);
• 14,7% – promovări în carieră (53 modificări);
• 13,3% dintre modificări au fost impuse de reluarea activității după concedii de maternitate, alte astfel de situații obiective (48 cazuri);
• 11,4% sunt reprezentate de cazurile de degrevare totală sau parțială în considerarea complexității cauzelor, alte situații (41 modificări);
• 5,5 % detașări – 20 situații.

În ceea de privește prescripția răspunderii penale în cauze de corupție, în perioada 2022–2025, Curtea de Apel București a fost sesizată preponderent cu dosare de corupție deja prescrise (86,36%), iar în singurele 3 cauze în care

prescripția a intervenit ulterior, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni și 5 luni, intervale care exclud orice responsabilitate a instanței.

Prescripția a fost efectul vechimii dosarelor (chiar și 8–10 ani de la data faptelor), nu al activității instanței.

În acest context, fără a nega dreptul presei de a aborda subiecte de interes public, cum este și domeniul de justiție, devine în același timp necesar pentru public și pentru cei implicați să se analizeze dacă astfel de abordări au fost însoțite de responsabilitatea firească ce trebuie atașată unui astfel de demers, din perspectiva realității faptelor prezentate, a interpretării lor, precum și a impactului produs în domenii de interes major pentru funcționarea statului de drept.

Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe date din context, ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței, o emoție publică artificială și periculoasă.

Instituția va continua să asigure o informare corectă a publicului și să apere independența justiției, în beneficiul cetățenilor și al statului de drept.

Judecător Liana Arsenie, președintă a Curții de Apel București”