Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, la data de 2 februarie 2026, către Ministerul Justiției un amplu pachet de propuneri legislative menit să reducă volumul de activitate al instanțelor și să permită o concentrare sporită asupra calității actului de justiție. Măsurile vizează în special zona non-penală și includ atât transferul unor atribuții în afara sferei instanțelor, cât și simplificarea procedurilor judiciare, digitalizarea proceselor și încurajarea soluționării alternative a litigiilor. Inițiativa face parte dintr-un demers mai larg de eficientizare a sistemului judiciar, derulat în cadrul proiectului național „EFICIENȚĂ”, și va fi supusă consultărilor cu profesiile juridice în perioada următoare.
Redăm, în integralitate, comunicatul de presă al CSM :
” Informare privind continuarea demersurilor pentru asigurarea unui act de justiţie de calitate
În continuarea demersurilor pentru asigurarea unui act de justiție de calitate și eficientizarea activității instanțelor de judecată, la data de 02 februarie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat către Ministerul Justiţiei propuneri legislative care să conducă la degrevarea instanțelor judecătorești.
Ținând seama de necesitatea eficientizării activității instanțelor de judecată, cu prioritizarea componentei calitative a actului de justiție, în urma analizei realizate la nivelul Consiliului au fost reținute o serie de propuneri de reglementare în materie non-penală, subsumate scopului asumat vizând degrevarea activității instanțelor judecătorești, precum:
1. Excluderea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor judecătorești
excluderea cauzelor având ca obiect dizolvarea şi radierea de drept din materia societăților.
• excluderea cererilor necontencioase în materie de înscriere, modificare și desființare a persoanelor juridice fără scop lucrativ și înlăturarea obligaţiei de a ţine registrele de evidenţă privind aceste persoane juridice.
• excluderea cauzelor având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității; eliminarea efectului suspensiv de executare al introducerii plângerii contravenționale, în special în materia contravențiilor la regimul rutier.
• renunțarea la procedura încuviințării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, precum și simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite a altor titluri executorii altele decât hotărârile judecătorești.
• partajarea atribuţiilor de control privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară şi instanţa judecătorească; excluderea din competența instanței judecătorești a unor cereri privitoare la curatelă.
• excluderea cauzelor având ca obiect divorțul prin acord.
2. Degrevarea judecătorilor de unele atribuții corelativ cu transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului
3. Propuneri vizând modificarea competenței instanțelor judecătorești
modificarea competenței teritoriale prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor.
• lărgirea competenţei judecătorilor stagiari care îşi desfăşoară activitatea de stagiatură în instanţe.
• reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a se pronunța asupra contestațiilor formulate de persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului ANP de schimbare a locului detenției sau de respingere a cererilor de transfer.
• preluarea soluției legislative prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la competenţa teritorială şi în materia litigiilor de muncă.
• modificarea competenței teritoriale exclusive a Curții de Apel București în materia concurenței; competenţa prevăzută de O.U.G nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRE; competența prevăzută O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
4. Propuneri vizând modificarea legislației în materia taxelor judiciare de timbru – majorarea/actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiție, luând în considerare cheltuielile pe care le implică procedura judiciară și realitățile economice; actualizarea acestor taxe față de devalorizarea monedei naționale.
5. Propuneri vizând încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigiilor și instituirea altor proceduri, precum și pentru utilizarea procedurii administrării probelor prin avocați
• acordarea anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor (ex. restituirea parțială/integrală a taxei judiciare de timbru).
• o soluție asemănătoare pentru situațiile în care părțile convin asupra administrării probelor prin avocați.
6. Propuneri vizând modificarea reglementării procesual-civile referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată și la redactarea hotărârii judecătorești, precum şi alte propuneri privind desfășurarea procesului civil (ex. preschimbarea termenelor prin rezoluţie, facilitarea procedurii de citare, reglementarea unor situaţii în care cauzele sunt soluţionate doar în procedură scrisă)
7. Propuneri cu privire la procedura specială a cererilor cu valoare redusă reglementată în Cartea a VI-a, Titlul X din Codul de procedură civilă (articolele 1.026-1.033)
• formular standardizat pentru cererea de apel; eliminarea dezbaterilor în calea de atac a apelului, judecata urmând a se realiza în camera de consiliu, fără citarea părților, în măsura în care una dintre părți nu solicită în mod expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică, cu citarea părților.
• reglementarea posibilității instanței de judecată ca, în măsura în care pârâtul nu formulează apărări, să procedeze la soluționarea cauzei prin emiterea unui certificat executoriu standardizat.
8. Propuneri de modificare a reglementării aplicabile în materia achizițiilor publice
• modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la calea de atac a recursului și în această materie, în locul apelului.
• modificarea art. 53 alin. (1) și (11) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la atribuirea în competența instanțelor civile a litigiilor şi cererilor care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă, prin degrevarea secțiilor de contencios administrativ și fiscal.
9. Propuneri vizând proceduri informatice și îmbunătățirea digitalizării la nivelul instanțelor judecătorești
• implementarea unei baze de date comune pentru degrevarea activității de la compartimentele de executări civile și penale în ceea ce privește comunicarea soluțiilor către instituțiile statului.
• dezvoltarea programului informatic REJUST pentru a genera proiectul de minută și de hotărâre judecătorească pentru cauzele de complexitate redusă.
• calculul automat al taxei judiciare de timbru la introducerea obiectului/valorii cererii.
• implementarea unei proceduri digitalizate, în colaborare cu UNEJ, la nivel național, pentru transmiterea cererilor de încuviinţare a executării silite în format electronic, semnarea elecronică a încheierilor de încuviinţare şi restituirea tot în format electronic.
• acordarea accesului la toate bazele de date ale instituțiilor publice relevante, fiind evitată amânarea judecării cauzelor în vederea primirii de răspunsuri de la diverse instituții.
• simplificarea accesului la bazele de date existente, inclusiv de către grefierul de şedinţă şi judecătorul cauzei și asigurarea faptului că toate instanţele judecătorești beneficiază de acces la aceste baze de date.
Totodată, în cadrul Proiectului „Eliminarea factorilor pentru inflaţia de cauze, identificarea elementelor normative şi a tendinţelor de aglomerare – EFICIENŢĂ” au fost formulate mai multe propuneri de modificări legislative, precum adoptarea unei proceduri pentru judecarea şi pronunţarea hotărârii în cauzele repetitive.
Toate propunerile pot fi accesate din adresa ataşată (în link din comentarii).
În continuarea aplicării calendarului dat publicităţii, urmează ca până la finalul lunii februarie 2026 să fie consultaţi reprezentanții UNBR și reprezentanții altor profesii juridice cu privire la eventualele dificultăți practice care ar putea fi generate de procesul de normare şi, de asemenea, să fie definitivat mecanismul de normare și adaptarea corespunzătoare a legislației secundare relevante. „
Partajează acest conținut:
