Printr-un Comunicat de presă postat și pe pagina de facebook Consiliul Superior al Magistraturii prezintă, în plin val de critici privind privilegiile magistraților, analiza comparativă a salariilor judecătorilor în România cu salarizarea judecătorilor din alte state ale Uniunii Europene
În contextul dezbaterilor privind salariile judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii aduce clarificări bazate pe datele studiului CEPEJ (iulie 2025), care analizează comparativ veniturile magistraților din 27 de state UE:
- Salariul brut la început de carieră – România ocupă locul 20 din 27, fiind comparabilă cu Letonia. Cele mai mari venituri brute sunt în Irlanda, Danemarca și Malta.
- Salariul net (cu sporuri) la început de carieră – România se află pe locul 22, în zona inferioară a clasamentului, alături de Grecia, Slovenia și Croația. Țări precum Polonia, Lituania și Bulgaria oferă salarii nete mai mari cu 20–30%.
- Distribuția posturilor și diferențele salariale – Din totalul de 5345 posturi de judecători, 46% sunt în judecătorii. Salariile cresc cu 11% la nivel de tribunal și cu 13% la curțile de apel față de treapta inferioară.
- Concluzie – Studiul evidențiază că venitul net al judecătorilor români, chiar cu toate sporurile incluse, rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, fiind devansat de 21 de state membre.
” Observând dezbaterea publică referitoare la veniturile judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii informează societatea prezentând date obiective din studiul CEPEJ emis în iulie 2025 privind funcționarea sistemelor judiciare din statele membre ale Uniunii Europene, care cuprinde o analiză comparativă cu privire la salarizarea judecătorilor la nivelul Uniunii Europene, sintetizând date din aproximativ 27 de ţări pentru venitul brut şi pentru venitul net:
1. În ceea ce priveşte venitul brut al unui judecător la început de carieră, analiza datelor comunicate de 27 de state indică faptul că România se situează pe locul 20, pe primele trei poziţii aflându-se Irlanda, Danemarca şi Malta. Venitul brut/lună în România este similar celui din Letonia.
2. Referitor la venitul net al unui judecător la început de carieră, cu includerea tuturor sporurilor, România se află pe locul 22 din 27 de ţări, respectiv spre finalul clasamentului.
Poziţia României din acest punct de vedere este similară cu a ţărilor aflate pe locurile 23 – 25, adică spre intervalul celui mai mic salariu net al judecătorului la început de carieră în Uniunea Europeană, respectiv Grecia, Slovenia şi Croaţia. Poziţiile aflate în faţa României prezintă deja o diferenţă de salarizare de peste 20-30% în plus net/lună, respectiv Polonia, Letonia şi Bulgaria.
3. Din schema naţională de 5345 de posturi, 2463 de posturi sunt alocate judecătoriilor, reprezentând aproximativ 46%.
Salarizarea judecătorilor cu grad de tribunal este superioară cu 11% celei de la nivelul judecătoriei, iar cea a judecătorilor cu grad de curte de apel este cu 13% superioară celei de la nivelul tribunalului.
4. Se observă în mod facil din statistica prezentată în studiul CEPEJ din 2025 că, în ceea ce priveşte venitul net al judecătorilor în România, cu includerea tuturor sporurilor, acesta se situează spre finalul statisticii, România fiind precedată de alte 21 de ţări în care veniturile nete sunt considerabil mai mari.
Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal’
