Procesul de desemnare a noului șef al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a ajuns într-o etapă decisivă. Doi procurori cu profiluri diferite au susținut interviurile finale în fața comisiei de selecție din cadrul Ministerului Justiției, iar decizia urmează să influențeze direcția sistemului judiciar în următorii ani.
În competiție au rămas:
- Cristina Chiriac, șefa structurii teritoriale Iași a Direcția Națională Anticorupție
- Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar cunoscut pentru implicarea în dosare cu impact public
Numirea procurorului general este una dintre cele mai importante decizii pentru funcționarea justiției din România.
Cristina Chiriac, experiență în zona anticorupție
Cristina Chiriac conduce DNA Iași și are o experiență solidă în instrumentarea dosarelor de corupție. Activitatea sa profesională s-a concentrat pe combaterea infracțiunilor economice și administrative, fiind implicată în anchete complexe.
În cadrul interviului susținut la Ministerul Justiției, candidata și-a prezentat viziunea privind eficientizarea activității Ministerului Public și consolidarea luptei împotriva corupției.
După audiere, fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a comentat public prestația acesteia, alimentând dezbaterea din spațiul public privind șansele sale la funcția supremă în Ministerul Public.
Bogdan-Ciprian Pîrlog, profil din zona parchetelor militare
Bogdan-Ciprian Pîrlog este procuror militar și a devenit cunoscut opiniei publice prin implicarea în dosare sensibile, inclusiv cauze ce au vizat structuri din sistemul de apărare și ordine publică.
La interviul pentru funcția de procuror general, acesta a pus accent pe independența procurorilor, responsabilitate și nevoia de transparență în activitatea Ministerului Public.
Experiența sa în zona parchetelor militare îl diferențiază de contracandidata sa, oferind o perspectivă distinctă asupra conducerii instituției.
Cum se face numirea procurorului general?
Procedura presupune mai mulți pași:
- Ministrul Justiției face propunerea oficială.
- Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) emite un aviz.
- Decizia finală aparține Președintelui României.
Funcția de procuror general implică coordonarea activității tuturor parchetelor din țară și stabilirea priorităților strategice în combaterea infracționalității.
Reacția lui Stelian Ion: critici dure după interviu
Fostul ministru al Justiției a avut o poziție extrem de critică la adresa prestației Cristinei Chiriac, afirmând că impresia generală lăsată de candidată a fost „deplorabilă”:
” Impresia după vizionarea interviului la care a participat doamna procuror Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general al PICCJ a fost una deplorabilă.
A citit prezentarea de pe foaie, a avut numeroase poticneli și nu a răspuns convingător la unele întrebări.
De exemplu, în prezentare nu a spus aproape nimic relevant despre procurorii anume desemnați pentru anchetarea magistraților (acel „SIIJ 2.0” inventat de Cătălin Predoiu). Deși a fost întrebată pe acest subiect de ministrul Marinescu, a oferit un răspuns subțire, rezumat la două fraze banale.
Întrebată de secretarul de stat Roxana Momeu, cu referire la un paragraf evaziv din proiectul său de candidatură, care sunt standardele europene privind rezultatele măsurabile și concrete ale activității Ministerului Public, a răspuns sec: „cele prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului”. Atât. Un asemenea răspuns ar fi trebuit, în mod evident, dezvoltat.
De asemenea, doamna procuror nu a putut preciza care ar fi prima decizie pe care ar lua-o dacă ar fi numită procuror general.
Impresia generală a fost aceea a unui candidat extrem de stresat, cu mult trac, lipsit de substanță și anvergură.
Dincolo de prestația de la interviu — care poate fi explicată prin presiunea transmiterii live și prin lipsa exercițiului comunicării publice — există însă alte „tinichele” care atârnă mult mai greu de această candidatură.
Doamna procuror pare să nu aibă încă anvergura profesională și experiența sistemică necesare pentru a gestiona, la cel mai înalt nivel, complexitatea mediului judiciar, ceea ce ar putea-o face vulnerabilă la influențe. Loialitatea față de Marius Voineag, confirmată din mai multe surse, trebuie lămurită.
În opinia mea, cea mai gravă problemă legată de această candidatură este însă un caz mai vechi, care nu poate fi băgat sub preș, oricât s-ar încerca.
Cazul Episcopului Hușilor
Potrivit unei investigații jurnalistice realizate de Ovidiu Vanghele, Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu, deși ar fi existat informații privind abuzuri sexuale săvârșite de episcopul Hușilor asupra unor minori de la seminar, ancheta penală ar fi fost orientată de doamna procuror Chiriac exclusiv împotriva unor preoți acuzați de șantaj, fără a fi pus sub acuzare episcopul pentru faptele de viol. La acel moment, probele ar fi fost ignorate și ascunse, deși, potrivit legii, exista obligația sesizării organului competent pentru continuarea cercetărilor.
Ulterior, în urma presiunii publice, cazul a fost redeschis, iar episcopul a fost cercetat și condamnat pentru viol la ani grei de închisoare. Dacă se confirmă că existau încă din faza inițială elemente suficiente pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, omisiunea doamnei procuror ar fi una extrem de gravă.
Dosarele privind Chirica și Alexa
În spațiul public s-a conturat ideea că doamna Chiriac ar fi avut un rol central în trimiterea în judecată a primarului Mihai Chirica. Este adevărat că a finalizat și a trimis în judecată un dosar important.
Totuși, trebuie lămurit dacă accelerarea procedurilor a avut loc abia în urma unui control efectuat de conducerea centrală a DNA, care ar fi constatat existența mai multor dosare stagnante privind persoane precum Mihai Chirica și Costel Alexa.
Există opinii susținute de unele surse jurnalistice, potrivit cărora lentoarea în instrumentarea acestor cauze ar fi avut ca efect protejarea indirectă a celor vizați.
În ceea ce privește speța Buzatu, sunt semne de întrebare cu privire la cauzele pentru care instanța a exclus înregistrările realizate de DNA în acel dosar.
Nu văd cum ar putea fi aceasta o candidatură de luat în calcul în mod serios pentru o numire în funcția de procuror general al PICCJ. „
Ce urmează pentru Parchetul General?
Rămâne de văzut cine va primi sprijinul final pentru a conduce instituția-cheie a Ministerului Public. Alegerea dintre un profil puternic ancorat în zona anticorupție și unul provenit din parchetele militare va transmite un semnal clar privind direcția în care se va îndrepta justiția română.
Partajează acest conținut: