Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ amplu, de 68 de pagini, asupra proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, document ce urmează să fie asumat de Guvernul României prin procedura angajării răspunderii. Analiza instituției relevă multiple probleme de constituționalitate, incoerențe legislative majore și nerespectarea etapelor obligatorii din procesul de legiferare.
Potrivit Consiliului Legislativ, modificările propuse sunt nejustificate, întrucât Comisia Europeană nu a solicitat în niciun moment schimbarea condițiilor de pensionare ale magistraților, acestea fiind deja stabilite, negociate și agreate prin Legea nr. 282/2023.
„Condițiile de pensionare stabilite prin Legea nr. 282/2023 au format obiectul unor consultări prealabile consistente, reale, nu formale, fiind agreate de Guvernul României și Comisia Europeană. Pe aceste premise, întrucât solicitarea Comisiei Europene nu a vizat în niciun fel modificarea condițiilor de pensionare a magistraților, intervenția normativă propusă sub acest aspect este ab initio lipsită de justificare.”
Pensie doar “de jure”, suprimată “de facto”
Instituția evidențiază că majoritatea magistraților — inclusiv cei care vor intra în sistem — ar urma să beneficieze doar formal de pensia de serviciu. Noile condiții (65 de ani vârstă, 35 de ani vechime în muncă și 25 de ani în profesie) conduc la situația în care cuantumul pensiei devine inferior chiar pensiei pentru limită de vârstă din sistemul contributiv, contrar standardelor constituționale și internaționale.
Consiliul atrage atenția că aceste modificări „vor depopula instanțele și parchetele”, generând pensionări masive și demisii, transformând magistratura într-o profesie neatractivă pentru noile generații.
„La un calcul simplu, se observă că pentru cei mai mulți dintre magistrații din sistem, precum și pentru cei care vor intra în sistem după o posibilă intrare în vigoare a noii reglementări, și care se vor pensiona la vârsta de 65 de ani, după 35 de ani de vechime în muncă și 25 de ani în profesie, pensia de serviciu va fi doar nominală, va exista de jure și va fi suprimată de facto, deoarece nu va răspunde în niciun caz standardelor constituționale, europene, dar și internaționale.”
„Trebuie observat că intervențiile preconizate asupra Legii nr. 303/2022 și Legii nr. 567/2024 sunt de natură să genereze repercusiuni grave asupra organizării instanțelor și a parchetelor, în considerarea insecurității legislative devenite obicei în această materie și a perspectivei mult prea îndepărtate de a beneficia de pensia de serviciu (…), deoarece vor avea ca efect reducerea considerabilă a numărului de magistrați și de grefieri, care vor ieși din sistem prin pensionări accelerate, cât și prin demisii, dar și scăderea atractivității îmbrățișării pe viitor a acestor profesii juridice.”
Consultare formală, nu reală. Lipsa cooperării loiale
Avizul constată că Guvernul nu a realizat o consultare reală și efectivă, ignorând opiniile Consiliului Superior al Magistraturii și ale organizațiilor profesionale. Etapele procedurale au fost bifate doar formal, în contradicție cu exigențele stabilite de Curtea Constituțională în Decizia nr. 479/2025.
Discriminări grave între magistrați și alte categorii
Consiliul Legislativ evidențiază o serie de discriminări inexplicabile, inclusiv:
- între magistrații civili și cei militari (ultimii păstrând un regim mult mai favorabil);
- între procurori și ofițerii de poliție judiciară care lucrează sub coordonarea lor;
- între magistrați și celelalte categorii profesionale cu pensii de serviciu, deși aceștia din urmă reprezintă peste 90% din costul bugetar al sistemului și nu sunt afectați de proiect.
Norme neclare, incoerente și contrare principiului legalității
Documentul subliniază incoerențe majore privind:
- raportarea la vechime în muncă în locul stagiului contributiv;
- lipsa corelării cu Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii;
- absența unor analize statistice sau de impact;
- o tranziție inaplicabilă pentru majoritatea magistraților.
Consiliul concluzionează că legea, în forma propusă, nu respectă cerințele de calitate, claritate și predictibilitate, fiind incompatibilă cu principiul securității juridice și cu obligațiile statului de a proteja statutul magistratului.
Concluzie instituțională
Consiliul Legislativ formulează un aviz negativ, considerând proiectul neconstituțional, nelegal și lipsit de fundament real, cu potențialul de a afecta grav funcționarea sistemului judiciar și echilibrul puterilor în stat.
Partajează acest conținut:
