La 17 iulie 2014, 298 de persoane și-au pierdut viața când avionul care asigura zborul Malaysia Airlines MH17 între Amsterdam (Țările de Jos) și Kuala Lumpur (Malaysia) a fost doborât în zbor de o rachetă de origine rusă în timp ce survola satul Hrabove, situat în Donbas, regiune din estul Ucrainei care era la momentul respectiv controlată de separatiști proruși. În anul 2018, RTL Nederland și RTL Nieuws, două întreprinderi neerlandeze din sectorul mass-mediei, au solicitat informații cu privire la acest subiect guvernului neerlandez.
Ministrul competent a respins cererea, făcând referire la confidențialitatea informațiilor în cauză, în temeiul dreptului național și al dreptului Uniunii.
Întreprinderile RTL contestă această confidențialitate. În plus, în cadrul apelului pe care l-au introdus la Consiliul de Stat (Țările de Jos), acestea invocă dreptul fundamental la libertatea de exprimare și de informare, precum și rolul specific de „câine de pază” care este recunoscut organelor de presă în acest context.
Întrebările preliminare:
„1) Ce trebuie să se înțeleagă prin «informații detaliate privind evenimentele» și «un nivel adecvat de confidențialitate» în sensul articolului 15 alineatul (1) din [Regulamentul nr. 376/2014] și în lumina dreptului la libertatea de exprimare și de informare prevăzut la articolul 11 din [cartă] și la articolul 10 din CEDO?
2) Articolul 15 alineatul (1) din [Regulamentul nr. 376/2014], în lumina dreptului la libertatea de exprimare și de informare prevăzut la articolul 11 din [cartă] și la articolul 10 din CEDO, trebuie interpretat în sensul că acesta este compatibil cu o normă națională precum cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia nicio informație provenită din evenimentele raportate nu poate fi făcută publică?
3) În cazul unui răspuns negativ la a doua întrebare: autorității naționale competente îi este permis să aplice o reglementare națională generală privind divulgarea, în temeiul căreia informațiile nu sunt furnizate, în măsura în care furnizarea acestora nu prevalează, de exemplu, asupra intereselor legate de relațiile cu alte state și cu organizații internaționale, de inspecția, controlul și supravegherea de către autoritățile administrative, de respectarea vieții private și de prevenirea avantajării și dezavantajării în mod disproporționat a persoanelor fizice și juridice?
4) Atunci când se aplică reglementarea națională generală privind divulgarea, există diferențe după cum este vorba despre informații din baza de date națională sau despre informații obținute din rapoarte sau despre rapoarte, care figurează în alte documente, de exemplu în documentele de natură politică?”
În hotărârea sa din 18 ianuarie, Curtea de Justiție confirmă că confidențialitatea informațiilor privind incidentele și accidentele aeriene constituie un element central al sistemului de supraveghere și control instituit de legiuitorul Uniunii pentru îmbunătățirea siguranței aviației, care se bazează pe colectarea, pe schimbul de informații între autoritățile publice și pe analiza acestor informații. Ea precizează totodată că această obligație de confidențialitate are un caracter strict și se aplică tuturor informațiilor colectate sau stabilite în acest scop de
autoritățile naționale competente. În sfârșit, ea amintește că această obligație are drept corolar interdicția de a pune la dispoziție sau de a utiliza asemenea informații în alte scopuri, oricare ar fi acestea.
Pe de altă parte, Curtea statuează că, deși acest regim general și strict de confidențialitate este de natură să aducă atingere dreptului la libertatea de exprimare și de informare, el este justificat și proporțional cu obiectivul pe care îl urmărește.
Astfel, el nu împiedică publicul și mass-media să încerce să se informeze cu privire la acest subiect din alte surse sau prin alte mijloace. În plus, el nu exclude orice posibilitate de divulgare a informațiilor în cauză, la inițiativa și sub controlul autorităților sau instanțelor competente, în măsura în care acest lucru este compatibil cu menținerea siguranței aviației.
