Material realizat de Răzvan Doseanu, avocat Oradea – Societatea de avocați ”DOSEANU&ASOCIAȚII”
Conform articolului 336 alin. 2 Cod penal, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă persoana aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.
În practica judiciară împrejurarea dacă o persoană se află sub influența substanțelor psihoactive se poate stabili prin efectuarea unei expertize medico-legale. Raportat la concentrația substanțelor psihoactive din organism, experții concluzionează dacă persoana în cauză se afla sub influența substanțelor psihoactive la momentul la care a condus autovehiculul pe drumurile publice.
Această orientare a practicii judiciare pare să fie infirmată de o decizie relativ recentă a Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a concluzionat că ” persoana se află sub influenţa unor substanţe psihoactive, în accepţiunea dispoziţiilor art. 336 alin. (2) C. pen., ori de câte ori în organismul acesteia au fost introduse substanţe care produc efecte psihoactive, indiferent de cantitatea de substanţă consumată sau de concentraţia de substanţă identificată în probele sale biologice şi indiferent dacă modificările fizice, psihice ori comportamentale ale persoanei sunt sau nu sunt perceptibile, întrucât legiuitorul prezumă că orice substanţă psihoactivă introdusă în organism generează modificări ale sistemul nervos central şi ale funcţiilor cognitive incompatibile cu conducerea în siguranţă a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere”. (I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 365/RC din 16 octombrie 2020)
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție par să aibă opinii diferite raportat la prezența alcoolului în organism sau la prezența substanțelor psihoactive în organism. Dacă pentru reținerea unei infracțiuni este necesară prezența în organism a unei îmbibații alcoolice care să depășească 0,8 g/l alcool pur în sânge, se pare că atunci când este vorba de substanțe psihoactive nu are niciun fel de relevanță cantitatea/concentrația din organism a substanțelor psihoactive.
Este adevărat că în cazul alcoolului legiuitorul a prevăzut în norma de incriminare o valoare a îmbibației alcoolice (0,8 g/l alcool pur în sânge), pe când în cazul substanțelor psihoactive nu a stabilit o anumită cantitate de substanță consumată sau o anumită concentrație de substanță identificată în probele biologice prelevate.
CITIȚI de același autor: Contrabandă cu țigări – De ce este forțată încadrarea juridică? | Nulitatea absolută a unor dosare ale DNA sau DIICOT | Registrul persoanelor care au comis infracțiuni sexuale – o lege necesară, dar reglementată neconstituțional (III), (II), (I)
Partajează acest conținut:
