Competență teritorială: dreptul creditorului de a opta între procedura specială şi cea de drept comun pentru realizarea creanţei sale

Potrivit art. 2432 C.civ., executarea ipotecii poate convieţui din punct de vedere juridic cu alte modalităţi de realizare a creanţei creditorului (de exemplu prin utilizarea unei acţiuni personale ex contractu) sau cu dreptul acestuia de a lua măsurile necesare în vederea asigurării executării ipotecii (de exemplu sechestrul judiciar, sechestrul asigurător şi poprirea asigurătorie). Astfel, creditorul este cel care, în funcţie de necesităţile sale concrete, va alege una din modalităţile concrete de executare a creanţei, fie potrivit procedurii speciale prevăzute de art. 2435-2477 C.civ., fie în condiţiile Codului de procedură civilă.

Indicarea în cuprinsul cererii de executare silită a modalităţilor de executare, ca element de conţinut al cererii reglementat de dispoziţiile art. 664 C.proc.civ., este o expresie a principiului disponibilităţii care, în limitele legii, guvernează procedura execuţională în sensul că circumscrie limitele urmăririi pentru obligaţiile susceptibile de executare silită, prezentând importanţă inclusiv sub aspectul verificării competenţei instanţei sesizate cu soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite.

          Or, câtă vreme creditoarea a ales între cele două norme şi a optat pentru dispoziţiile de drept comun, întemeindu-şi cererea de executare pe prevederile Codului de procedură civilă, precizând expres faptul că solicită încuviinţarea şi pornirea executării silite în toate formele prevăzute de lege,  nu poate fi reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 181¹ alin. (1) din Legea nr. 71/2011, ci cea a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C.proc.civ. ce constituie dreptul comun în materie de executare silită. 

          Prin urmare, instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite mobiliare este instanţa în a cărei rază teritorială se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

I.C.C.J., Secţia I civilă, decizia nr. 508 din 21 martie 2023

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad, petenta Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti A. a solicitat încuviinţarea executării silite, urmare a cererii formulate de creditoarea B. S.R.L. împotriva debitoarei C. S.R.L. şi debitoarei avaliste D., în baza titlului executoriu constând în biletul la ordin seria x72 emis la data de 07.02.2022 pentru suma de 466.261,03 lei, cu scadenţă la data de 23.12.2022 de C. S.R.L., avalizat de către D. şi contract de ipotecă mobiliară nr. 66/07.02.2022 intervenit între C. S.R.L. în calitate de debitor – constituitor şi B. S.R.L. în calitate de creditor ipotecar.

La termenul de judecată din data de 8.02.2023, instanţa a admis în parte cererea petentului, doar în ceea ce priveşte încuviinţarea executării silite privind titlul executoriu biletul la ordin seria x72 emis la data de 07.02.2022 pentru suma de 466.261,03 lei, dispunând disjungerea capătului de cerere privind încuviinţarea executării silite privind titlul executoriu contractul de ipotecă mobiliară nr. 66/07.02.2022, capăt de cerere faţă de care instanţa din oficiu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Arad.

• Hotărârile care au generat conflictul
  • Prin încheierea nr. 1012 din data de 09.02.2023, Judecătoria Arad – Secţia civilă a declinat în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti cererea formulată de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti A., pentru încuviinţarea executării silite în dosarul execuţional nr. x/2023 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti A., la cererea creditoarei B. S.R.L., împotriva debitoarei C. S.R.L. şi debitoarei avaliste D., privind titlul executoriu reprezentat de contractul de ipotecă mobiliară nr. 66/07.02.2022. 

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Arad – Secţia civilă a reţinut că petenta a solicitat încuviinţarea executării silite a contractului de ipotecă mobiliară nr. 66/07.02.2022 intervenit între C. S.R.L. în calitate de debitor – constituitor şi B. S.R.L. în calitate de creditor-ipotecar.

Potrivit dispoziţiilor art. 181¹  alin. 1 din Legea  nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, încuviinţarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului ipotecat prevăzută la art. 2.445 C.civ. este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul.

 Creditorul B. S.R.L. are sediul  în mun. Bucureşti, sector 5, în raza de competenţă a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Pentru aceste considerente, în baza art. 132 C.proc.civ. şi art. 181¹ din Legea nr. 71/2011, instanţa a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Arad şi în consecinţă a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti cererea formulată de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti A., pentru încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă mobiliară nr. 66 din 07.02.2022, conform dispozitivului.

• Prin sentința civilă nr. 1890 din data de 01.03.2023, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, a constatat intervenit conflict negativ de competenţă între Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Judecătoria Arad şi a dispus trimiterea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Astfel, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a  reținut că prin cererea de executare silită a titlului executoriu bilet la ordin şi a titlului executoriu contract de ipotecă mobiliară, creditoarea a solicitat  pornirea executării silite prin toate formele prevăzute de lege, simultan, pentru realizarea dreptului de creanţă recunoscut prin titlu, pentru suma refuzată la plată de 448,170,18 lei. Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 622, art. 663 şi art. 664 alin. 1 C.proc.civ. şi pe dispoziţiile Legii nr. 58/1934.

Aşa cum s-a reţinut şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în considerentele Deciziei nr. 60/2017 privitor la remediile aflate la dispoziţia creditorului ipotecar pentru realizarea creanţei sale, legea îi oferă dreptul discreţionar de a alege calea unei acţiuni personale (art. 2.432 teza iniţială C.civ.), să urmărească bunul ipotecat în condiţiile Codului de procedură civilă (art. 2.432 teza finală) sau, în cazul ipotecii mobiliare, să execute ipoteca conform procedurii speciale reglementate de Codul civil (art. 2.429 C.civ. raportat la art. 2.435-2.477 C.civ.). În acest sens, este relevantă şi terminologia folosită expres de Codul civil, în art. 2.432, potrivit căreia: „dispoziţiile prezentului capitol nu aduc nicio atingere dreptului creditorului de a-şi realiza creanţa pe calea unei acţiuni personale sau de a solicita luarea oricăror măsuri pentru executarea ipotecii, potrivit Codului de procedură civilă”, precum şi în art. 2.445 C.civ., conform căreia „creditorul ipotecar poate cere instanţei încuviinţarea executării ipotecii imobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat. La cererea de încuviinţare se vor ataşa documente care atestă existenţa creanţei ipotecare şi a ipotecii imobiliare, împreună cu dovada perfectării ipotecii. Instanţa va analiza existenţa creanţei ipotecare şi a ipotecii imobiliare, împreună cu dovada perfectării ipotecii (…)”.

În consecinţă, reţinând că alegerea creditorului a fost să pornească executarea silită în condițiile Codului de procedură civilă, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi în temeiul art. 132 coroborat cu art. 651 C.proc.civ. şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Arad.

Constatând intervenit conflict negativ de competenţă între Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Judecătoria Arad, a dispus trimiterea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului. 

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C.proc.civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C.proc.civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că în speţă, instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, reţinând diferit dispoziţiile legale incidente cauzei.

Astfel, Judecătoria Arad – Secţia civilă a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 181¹ alin. (1) din Legea  nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în timp ce Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a reţinut incidenţa art. 651 alin. (1) C.proc.civ. 

Înalta Curte mai constată că prin cererea de executare silită, înregistrată la data de 17.01.2023 la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti A., formându-se dosarul execuţional nr. x/2023 , creditoarea B. S.R.L. a solicitat în temeiul dispoziţiilor art. 622, art. 663, art. 664 alin. (1) C.proc.civ., precum şi în temeiul Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, pornirea executării silite în toate formele prevăzute de lege, simultan, împotriva debitorului C. S.R.L. şi debitorului avalist D., în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria x72 emis la data de 07.02.2022 pentru suma de 466.261,03 lei, cu scadenţa la data de 23.12.2022 de C. S.R.L., avalizat de către D., precum şi în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă mobiliară nr. 66/07.02.2022 intervenit între C. S.R.L., în calitate de debitor-constituitor şi B. S.R.L., în calitate de creditor-ipotecar, perfectat şi înregistrat în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară (fosta A.E.G.R.M.) sub avizul identificator 2022-04141659539060-OML.

Cererea de executare silită a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad sub nr. x/55/2023, petenta Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti A. solicitând încuviinţarea executării silite, urmare cererii formulată de creditoarea B. S.R.L. împotriva debitoarei C. S.R.L. şi debitoarei avaliste D.

La termenul de judecată din data de 8.02.2023, Judecătoria Arad a admis în parte cererea petentului, doar în ceea ce priveşte încuviinţarea executării silite privind titlul executoriu reprezentat de biletul la ordin seria x72 emis la data de 07.02.2022 pentru suma de 466.261,03 lei, dispunând disjungerea capătului de cerere privind încuviinţarea executării silite privind titlul executoriu reprezentat de contractul de ipotecă mobiliară nr. 66/07.02.2022, capăt de cerere faţă de care instanţa din oficiu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Arad. 

Capătul de cerere astfel disjuns a fost înregistrat pe rolul aceleiaşi instanţe la data de 08.02.2023, sub nr. x/55/2023. 

Prin încheierea nr. 1012 din data de 09.02.2023, pronunţată în dosarul nr. x/55/2023, Judecătoria Arad a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, apreciind că în speţă sunt incidente dispoziţiile speciale ale art. 181¹ alin. (1) din Legea nr. 71/2011, întrucât este vorba despre o executare silită declanşată în condiţiile art. 2445 C.civ.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 2432 C.civ. care prevede alte căi de realizare a creanţei, indiferent de tipologia sa, mobiliară sau imobiliară, executarea ipotecii poate convieţui din punct de vedere juridic cu alte modalităţi de realizare a creanţei creditorului (de exemplu prin utilizarea unei acţiuni personale ex contractu) sau cu dreptul acestuia de a lua măsurile necesare în vederea asigurării executării ipotecii (de exemplu sechestrul judiciar, sechestrul asigurător şi poprirea asigurătorie). Astfel, creditorul este cel care, în funcţie de necesităţile sale concrete, va alege una din modalităţile concrete de executare a creanţei, fie potrivit procedurii speciale prevăzute de art. 2435-2477 C.civ., fie în condiţiile Codului de procedură civilă.

De asemenea, reţine că regula, în cazul unui concurs între o normă specială şi una generală, este aceea că norma specială se va aplica cu prioritate. Însă, de la această regulă pot exista şi excepţii, creditorul având uneori posibilitatea ca în realizarea dreptului său rezultat dintr-un titlu executoriu să aleagă între norma specială şi dreptul comun.

Aceasta este şi situaţia în speţa pendinte. Creditoarea a ales între cele două norme şi a optat pentru norma de drept comun, întemeindu-şi cererea de executare pe dispoziţiile Codului de procedură civilă, indicând drept temei al cererii art. 622, art. 663 şi art. 664 alin. (1) C.proc.civ.

  Or, potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (2) C.proc.civ., care consacră dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării, obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor. Limitele cererii sunt determinate de reclamant, el fiind cel care stabileşte cadrul procesual al judecăţii, respectiv persoanele care sunt chemate la judecată, obiectul, adică ceea ce se pretinde prin cerere, şi cauza, respectiv temeiul juridic al cererii.

Aşa fiind, indicarea în cuprinsul cererii de executare silită a modalităţilor de executare solicitate de către creditor, ca element de conţinut al cererii de executare silită reglementat de dispoziţiile art. 664 C.proc.civ., este o expresie a principiului disponibilităţii care, în limitele legii, guvernează procedura execuţională în sensul că circumscrie limitele urmăririi pentru obligaţiile susceptibile de executare silită, prezentând importanţă inclusiv sub aspectul verificării competenţei instanţei sesizate cu soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite.

Or, câtă vreme creditoarea B. S.R.L. nu a precizat că înţelege să recurgă la modalitatea specială de executare instituită de art. 2445 C.civ., ci dimpotrivă, a precizat expres şi general faptul că solicită încuviinţarea şi pornirea executării silite în toate formele prevăzute de lege, executorul judecătoresc a solicitat executarea silită prin toate modalităţile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Ca atare, nu poate fi reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 181¹ alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, conform cărora „Încuviinţarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului ipotecat prevăzută la art. 2.445 Cod civil este de competenta judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul”, ci cea a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C.proc.civ. ce constituie dreptul comun în materie de executare silită, care prevăd că „Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc învestit de creditor (…)”.

Potrivit alin. (3) al art. 651 C.proc.civ., „Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.”

Totodată, Înalta Curte are în vedere faptul că la data sesizării organului de executare, respectiv 17.01.2023, ambele debitoare figurau cu sediul, respectiv domiciliul în comuna Şofronea, jud. Arad, adresă menţionată şi în contractul de ipotecă mobiliară nr. 66 din data de 07.02.2022, localitate care se află în circumscripţia Judecătoriei Arad, potrivit Hotărârii nr. 337 din 9 iulie 1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, publicate în Monitorul Oficial nr. 188 din 6.08.1993.

Faţă de considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I C.proc.civ., Înalta Curte, constatând că Judecătoria Arad este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite mobiliare dedusă judecăţii, în temeiul art. 135 C.proc.civ., a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.