SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea Europeană de Justiție a stabilit că Orange România a colectat și a stocat actele de identitate ale clienților săi fără ca aceștia să-și fi dat consimțământul în mod valabil. Instanța a analizat contractele operatorului în care căsuța referitoare la acest consimțământ al clientului era bifată de operator înainte de semnarea înțelegerii. A fost și motivul pentru care, în 2018, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) i-a aplicat Orange România o amendă pentru că a stocat copii ale actelor de identitate ale clienților săi fără consimțământul expres al acestora.
Potrivit ANSPDCP, în perioada cuprinsă între 1 și 26 martie 2018, Orange România a încheiat contracte de furnizare a unor servicii de telecomunicații mobile care conțineau o clauză potrivit căreia clienții au fost informați și și-au dat consimțământul cu privire la colectarea și la stocarea unei copii a actului lor de identitate, în scop de identificare. Căsuța referitoare la această clauză a fost bifată de operator anterior semnării contractului, preciza Autoritatea.
În acest context, Tribunalul București a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene să precizeze condițiile în care consimțământul clienților cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal poate fi considerat valabil.
Prin hotărârea pronunțată pe 11 noiembrie, CJUE a precizat că dreptul Uniunii prevede o listă a cazurilor în care prelucrarea de date cu caracter personal poate fi considerată legală. În special, consimțământul persoanei vizate trebuie să fie liber, specific, informat și univoc, arată Curtea.
”În această privință (contractele analizate ale Orange România – n.n.), consimțământul nu este dat în mod valabil în cazul absenței unui răspuns, al căsuțelor bifate în prealabil sau al absenței unei acțiuni. În plus, în cazul în care consimțământul persoanei vizate este dat în cadrul unei declarații scrise care se referă și la alte aspecte, această declarație trebuie să fie prezentată într-o formă inteligibilă și ușor accesibilă și utilizând un limbaj clar și simplu. Pentru a asigura persoanei vizate o reală libertate de alegere, clauzele contractuale nu trebuie să o inducă în eroare cu privire la posibilitatea de a încheia contractul chiar dacă ea refuză să își dea consimțământul pentru prelucrarea datelor sale”, au explicat judecătorii Curții Europene.
Orange trebuia să demonstreze legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal
Aceștia susțin că Orange România, în calitate de operator de date cu caracter personal, trebuie să fie în măsură să demonstreze legalitatea prelucrării acestor date și, în consecință, existența unui consimțământ valabil al clienților săi: ”Din moment ce clienții vizați nu păreau să fi bifat ei înșiși căsuța referitoare la colectarea și la stocarea unor copii ale actului lor de identitate, simplul fapt că această căsuță a fost bifată nu este de natură să stabilească o manifestare pozitivă a consimțământului lor.”
În plus, în cazul refuzului unui client de a consimți la prelucrarea datelor sale, CJUE a observat că Orange România impunea ca acesta să declare în scris că nu consimțea nici la colectarea, nici la stocarea copiei actului său de identitate. Potrivit Curții, o asemenea cerință suplimentară este de natură să afecteze în mod nejustificat libera alegere de a se opune acestei colectări și acestei stocări. ”În orice caz, întrucât societatea menționată este cea căreia îi revine sarcina de a stabili că clienții săi și-au manifestat prin intermediul unui comportament activ consimțământul pentru prelucrarea datelor lor cu caracter personal, această societate nu poate pretinde ca ei să își manifeste în mod activ refuzul”, au arătat judecătorii instanței europene.
Concluzia CJUE: un contract privind furnizarea de servicii de telecomunicații care conține o clauză potrivit căreia persoana vizată a fost informată și și-a dat consimțământul pentru colectarea și pentru stocarea unei copii a actului său de identitate, în scop de identificare, nu este de natură să demonstreze că această persoană și-a dat în mod valabil consimțământul pentru această colectare și pentru această stocare atunci când căsuța care se referă la această clauză a fost bifată de operatorul de date anterior semnării acestui contract, atunci când clauzele contractului menționat sunt de natură să inducă persoana vizată în eroare cu privire la posibilitatea de a încheia contractul în discuție în pofida refuzului de a-și da consimțământul pentru prelucrarea datelor sale sau atunci când libera alegere de a se opune acestei colectări și acestei stocări este afectată în mod nejustificat de acest operator prin cerința ca, pentru a refuza să își dea consimțământul, persoana vizată să completeze un formular suplimentar în care să fie menționat acest refuz.
Hotărârea CJUE în cauza C-61/19Orange România SA/Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) poate fi accesată AICI (în limba română).
DOCUMENT – Comunicatul de presă al Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu decizia în această cauză:
Partajează acest conținut:
