Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat în Hotărârile din cauzele C-808/21 | Comisia/Republica Cehă și C-814/21 | Comisia/Polonia că dreptul Uniunii conferă dreptul de a alege și de a fi ales la alegerile locale și europene cetățenilor Uniunii care au reședința într-un stat membru fără a avea cetățenia acestuia.
Exercitarea efectivă a dreptului menționat impune ca acești cetățeni să beneficieze de un acces egal la mijloacele de care dispun resortisanții statului membru respectiv pentru a-și exercita același drept. Având în vedere că apartenența la un partid politic contribuie în mod substanțial la exercitarea drepturilor electorale conferite de dreptul Uniunii, Curtea de Justiție consideră că Republica Cehă și Polonia au încălcat acest drept prin faptul că au refuzat cetățenilor Uniunii care au reședința în statele membre respective fără a fi resortisanți ai acestora dreptul de a deveni membri ai unui partid politic.
Aderarea lor la un partid politic nu este de natură să aducă atingere identității naționale a Republicii Cehe sau a Poloniei. Legislația cehă și poloneză conferă dreptul de a deveni membru al unui partid politic numai resortisanților naționali.
În consecință, potrivit Comisiei Europene, cetățenii Uniunii care au reședința în statele membre menționate fără a fi resortisanți ai acestora nu își pot exercita dreptul de a fi aleși la alegerile locale și europene, consacrat în dreptul Uniunii, în aceleași condiții ca și resortisanții cehi și polonezi.
Considerând că un astfel de refuz constituie o diferență de tratament întemeiată pe cetățenie interzisă de dreptul Uniunii, Comisia a sesizat Curtea de Justiție cu două acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Republicii Cehe și, respectiv, a Poloniei.
Curtea admite acțiunile menționate și constată neîndeplinirea de către aceste două state membre a obligațiilor care le revin în temeiul tratatelor.
Ea arată că exercitarea efectivă a drepturilor electorale la alegerile locale și europene, garantate de dreptul Uniunii, impune ca cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru fără a avea cetățenia acestuia să aibă un acces egal la mijloacele de care dispun resortisanții statului membru respectiv pentru a-și exercita aceleași drepturi în mod efectiv.
Or, partidele politice au un rol primordial în sistemul democrației reprezentative, care conferă expresie concretă valorii democrației pe care se întemeiază între altele Uniunea. În consecință, interdicția de a aparține unui partid politic îi plasează pe acești cetățeni ai Uniunii într-o situație mai puțin avantajoasă decât cea a resortisanților cehi și polonezi în ceea ce privește dreptul de a fi ales la alegerile locale și europene.
Astfel, alegerea acestora din urmă este favorizată în special de faptul că pot fi membri ai unui partid politic care dispune de structuri organizaționale, precum și de resurse umane, administrative și financiare pentru a-și susține candidatura.
În plus, apartenența la un partid politic constituie unul dintre criteriile care orientează opțiunea alegătorilor.
Această diferență de tratament, interzisă de dreptul Uniunii, nu poate fi justificată de motive legate de respectarea identității naționale. Astfel, dreptul Uniunii nu impune statelor membre să confere cetățenilor Uniunii vizați dreptul de a alege și de a fi aleși la alegerile naționale și nici nu le interzice să limiteze rolul acestor cetățeni în cadrul unui partid politic în contextul acestor alegeri.
