Curtea de Justiția a Uniunii Europene va dezbate, luni, sesizarea României cu privire la mandatul european de arestare în cazul predării lui Paul de România, a anunțat ministrul Justiției, Alina Gorghiu. Sesizarea a fost făcută de Curtea de Apel Brașov, după ce instanțele din Franța și Malta au refuzat extrădarea lui Paul de România, fugit din țară după condamnarea definitivă în dosarul Ferma Băneasa.

sursa foto: captura video

Curtea de Justiția a UE dezbate sesizarea României privind mandatul european de arestare în cazul predării lui Paul de România / Instanțele din Franța și Malta au refuzat extrădarea acestuia

Curtea de Justiția a Uniunii Europene va dezbate, luni, sesizarea României cu privire la mandatul european de arestare în cazul predării lui Paul de România, a anunțat ministrul Justiției, Alina Gorghiu. Sesizarea a fost făcută de Curtea de Apel Brașov, după ce instanțele din Franța și Malta au refuzat extrădarea lui Paul de România, fugit din țară după condamnarea definitivă în dosarul „Ferma Băneasa”.

„Astăzi va fi termen la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanța din România în cazul Prințului Paul. Este vorba despre sesizarea făcută de Curtea de Apel Brașov, care vizează aspecte privind respectarea legislației UE în materia mandatului european de arestare în cazul predării Prințului Paul. Cazul este deosebit de important pentru statul român şi mă bucur că a fost admisă solicitarea de a se dezbate în procedură de urgență. Faza scrisă s-a finalizat, toate părțile implicate au depus materiale privind punctele lor de vedere, iar astăzi va fi faza audierilor”, a precizat Alina Gorghiu, într-o declarație de presă.

Aceasta a menționat că opinia Comisiei Europene a fost în acord cu cea a statului român.

„Aceasta a propus Curții să răspundă la întrebările preliminare în sensul că executarea unui mandat european de arestare (MEA) de către un stat membru nu poate fi refuzată pentru simplul motiv că un alt stat membru a refuzat anterior executarea aceluiași MEA emis împotriva aceleiași persoane și pentru aceleași fapte.

În plus, Comisia a arătat că un stat membru nu poate refuza executarea unui MEA doar în baza unor pretinse nereguli privind depunerea jurământului de către membrii completului de judecată al instanței de condamnare, fără a fi constatate deficiențe sistemice sau motive întemeiate și serioase care să îi încalce persoanei extrădabile un drept fundamental.