Curtea Constituțională (CCR) a respins, miercuri, obiecția de neconstituționalitate ridicată de Guvern referitor la anumite dispoziții din legea pentru modificarea și completarea Codului Penal. Este vorba despre actul normativ care mărește pedepsele pentru cei care comis infracțiuni sexuale asupra minorilor. Instanța de contencios constituțional a declarat prevederile atacate drept constituționale. În schimb, CCR a acceptat obiecția ÎCCJ referitoare la alte modificări aduse Codului Penal referitoare la neacceptarea eliberării condiționate pentru ucigași, violatori sau tâlhari.
Pe 17 iulie, Guvernul a atacat la CCR dispozițiile articolului 1, aliniatele 1 și 2 din Legea pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul Penal. Acestea arătau că prescripția nu înlătură răspunderea penală a autorului unei fapte de viol sau act sexual cu un minor.
Guvernul și-a justificat obiecția prin faptul că prevederea imprescriptibilității acestor fapte afectează coerența instituției prescripției răspunderii penale.
”Soluția legislativă privind imprescriptibilitatea răspunderii penale pentru infracțiunile de viol și act sexual cu un minor vine în distonanță cu soluțiile legislative existente în Codul penal în cazul celorlalte infracțiuni din același domeniu (având același obiect juridic), precum cele de trafic de persoane (art. 210 din Codul penal), trafic de minori (art. 211 din Codul penal), proxenetism (art. 213 din Codul penal), agresiune sexuală (art. 219 din Codul penal), pornografie infantilă (art. 374 din Codul penal), care ar urma să fie în continuare supuse prescripției răspunderii penale, doar violul și actul sexual cu un minor fiind imprescriptibile, ceea ce ar crea și o discriminare privind victimele unor astfel de infracțiuni”, arăta Executivul.
Prin decizia de miercuri, Plenul CCR, ”în cadrul controlului anterior promulgării, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, dispozițiile art.I pct.1 și 2 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și pentru modificarea art.223 alin.(2) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală.”
Legea adoptată pe 30 iunie 2020 mai prevede creșterea pragurilor minime de pedeapsă pentru infracțiunile de natură sexuală, astfel încât persoanele condamnate să nu mai primească pedepse cu suspendare. Cresc limitele inferioare ale unor fapte precum viol, act sexual cu un minor, trafic de persoane, proxenetism, pornografie infantilă.
Obiecția Înaltei Curți a fost admisă
În schimb, tot azi, judecătorii CCR au acceptat obiecția Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la alte modificări, aduse în 2018 Codului Penal. Este vorba despre reglementările care îi exceptează de la eliberarea condiționată pe cei condamnați pentru infracţiuni precum viol, omor şi tâlhărie.
Reprezentanţii ÎCCJ consideră că legea nu respectă principiile bicameralismului, întrucât forma adoptată de Camera Deputaţilor modifică obiectul de reglementare şi conţinutul legii adoptate de Senat.
”În cadrul controlului anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, (Curtea Constituțională – n.n.) a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curțe de Casație și Justiție și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, în ansamblul său, este neconstituțională, fiind adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului”, se arată în decizia instanței de contencios constituțional.
DOCUMENTE: Legea de modificare și completare a Legii 286/2009 privind Codul Penal – PL-x nr. 101/2020 și obiecția de neconstituționalitate înaintată de Guvern:
Legea de modificare și completare a Legii 286/2009 privind Codul Penal – PL-x nr. 286/2018 și obiecția de neconstituționalitate înaintată de Înalta Curte de Casație și Justiție:
Comments 1