Călugării albi, cei mai mari datornici la Primăria Oradea. Au revendicat mii de ha în Băile Felix, clădirea CN Mihai Eminescu, stadionul Voința

Primăria Oradea a pus 8 sechestre pe 8 proprietăți deţinute de Ordinul Premonstratens în diferite localităţi din ţară. Toate sechestrele sunt contestate. Datoria ordinului către bugetul local e de peste 22 milioane de lei și nici un ban nu poate fi  încasat, chiar dacă cuantumul datoriei e stabilit de Tribunalul Bihor printr-o sentinţă executorie Călugării Premonstrantes, cunoscuții datotită rase, drept călugării albi, sunt cei mai mai datornici la bugetul local.  Datoria călugărilor reprezintă 85% din totalul restanţelor persoanelor juridice către bugetul local în 2022. Suma reprezintă o taxă specială de timbru pe care ordinul nu a achitat-o într-un proces pe care l-a inițiat, dar pe care nu l-a dus la bun sfârșit, explica Eduard Florea, șeful Direcției Economice din cadrul Primăriei Oradea.

Ordin călugăresc catolic din Oradea, Premonstratens, se făcea remarcat printr-o acțiune extraordinară depusă la Înalta Curte de Casație și Justiție  prin care sperau să obțină reluarea unui process din 1936 și să intre în posesia unor averi de sute de milioane de euro. Clădirea Colegiului Naţional Mihai, una dintre bijuteriile coroanei învățământului românesc din Vestul Țării, terenurile din centrul staţiunii Băile Felix, adică peste 135.000 metri pătraţi, terenul pe care se afla Stadionul Voinţa,  1000 ha în Sânmartin şi Hidişelu de Sus, păşuni, păduri şi imobile.

Sprijiniți din Ungaria

Ordinul Premonstratens a sărbătorit în 2021 900 de ani de existenţă.

În discursul rostit cu ocazia aniversării, Miklós Soltész, secretarul de stat ungar responsabil pentru relaţia cu cultele şi minorităţile, în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei, a subliniat că Ordinul Premonstratens este parte integrantă a istoriei Ungariei, a trecutului, prezentului şi viitorului acestei ţări. Secretarul de stat a adăugat că în 2017 Guvernul maghiar a decis ca odată cu această aniversare să sprijine aspiraţiile ordinului. Astfel, în localităţile maghiare Csorna, Türje, Szombathely, Gödöllő, Zsámbék şi Keszthely, respectiv la Oradea au fost construite sau renovate edificii aparţinând acestui ordin. Potrivit tradiţiei, membrii acestui ordin au sosit în Ungaria la invitaţia Regelui Ştefan al II-lea (1116-1131), iar în 1930 au construit o mănăstire lângă Oradea. În epoca arpadiană existau în jur de 40 de mănăstiri.Ordinul, care în timpul comunismului a fost desfiinţat, după 1989 a reorganizat mănăstirile sale din localităţile maghiare Gödöllő şi Csorna, respectiv cea din Oradea.