Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, reprezintă o zi deosebit de importantă în creștinism, marcând botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului. Această zi este precedată de Ajunul Bobotezei, o perioadă caracterizată prin post și rugăciune, dar și prin tradiții străvechi menite să aducă sănătate, noroc și protecție.Se zice că în ziua de Bobotează, odată cu sfinţirea de către preot a apei (Agheasma Mare), sunt sfinţite toate apele pământului. Aglomeraţia umană din această zi la biserică, întrecând în număr participarea credincioşilor la oricare slujbă de peste an şi unică în tot spaţiul creştin, se explică prin faptul că fiecare doreşte să-şi ducă acasă măcar o sticlă cu apă sfinţită, care are numeroase întrebuinţări: se stropesc cu ea vitele, se dă la cei bolnavi, se pune puţin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în vrăji şi farmece, se stropeşte cu ea prin casă în caz de furtună şi trăsnete etc.
Sfinţirea cea mare a apei (Agheasma Mare), care se face o singură dată în an, în 6 ianuarie, după slujba religioasă, simbolizează Botezul Domnului în Apele Iordanului.
Cu apa luată de Bobotează se sfinţesc casele, iar credincioşii gustă din ea până în 14 ianuarie, inclusiv, pe nemâncate, şi o folosesc în vreme de primejdii, boli şi ispite.
În satele românești, este obiceiul ca preotul să binecuvânteze casele cu agheasmă, iar gospodarii primesc cu credință apa sfințită. Ajunul este considerat un moment favorabil pentru ritualuri magice care îndepărtează răul și aduc prosperitate. Fetele tinere urmează cu strictețe tradițiile legate de busuioc, având speranța de a-și întâlni ursitul.
Ce ritual trebuie să urmezi când pui busuioc sub pernă
Pentru ca acest obicei să aibă efect, busuiocul utilizat trebuie să fie sfințit de un preot în Ajunul Bobotezei. În anumite zone, fetele furau un fir de busuioc din mănunchiul purtat de preot, considerând că acesta este încărcat cu har divin. Firul respectiv se lega cu o ață roșie și se așeza sub pernă înainte de culcare.
