Ministerul Justiției a intrat în etapa decisivă a procedurii de selecție pentru funcțiile de vârf din Ministerul Public, publicând lista celor 19 procurori care îndeplinesc condițiile legale pentru a candida la conducerea celor mai importante structuri de parchet din România: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Procesul, care va culmina cu decretul prezidențial de numire, se desfășoară într-un context sensibil pentru sistemul judiciar, marcat de așteptări ridicate privind eficiența combaterii corupției, a criminalității organizate și consolidarea încrederii publice în actul de justiție.
Calendarul selecției: interviu, aviz CSM, decret prezidențial
Potrivit calendarului oficial, în perioada 23–26 februarie candidații vor susține interviul în fața ministrului Justiției și a unei comisii de evaluare. Rezultatele vor fi publicate pe 2 martie pe site-ul ministerului, iar în aceeași zi propunerile motivate vor fi înaintate Secției pentru procurori din cadrul CSM, pentru emiterea avizului consultativ.
Ulterior, dosarele vor ajunge pe masa președintelui României, Nicușor Dan, care are competența constituțională de a face numirile.
Interviul nu este unul formal. Candidații trebuie să prezinte un proiect managerial detaliat, să demonstreze aptitudini de conducere și comunicare, dar și să convingă în privința modului în care se raportează la valorile profesiei și la exigențele funcției pentru care candidează. Practic, este momentul în care viziunea lor asupra priorităților instituției devine criteriu esențial de departajare.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat că legea configurează o procedură cu mai multe filtre instituționale tocmai pentru a evita arbitrariul. „Domnul președinte va stabili cine va conduce marile parchete în viitor”, a declarat acesta, insistând asupra caracterului „competitiv, transparent și nepolitizat” al selecției.
Parchetul General: competiție pentru vârful Ministerului Public
Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au înscris doi candidați:
- Cristina Chiriac, procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași;
- Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.
Funcția de procuror general este una strategică, cu rol de coordonare a politicii penale la nivel național și de reprezentare a Ministerului Public în raport cu celelalte puteri ale statului. Într-un climat în care dosarele sensibile au adesea ecou public și politic, profilul viitorului procuror general devine esențial pentru stabilitatea instituțională.
Pentru poziția de adjunct al procurorului general candidează actualul șef al DNA, Marius I. Voineag — o mutare care a atras atenția prin reconfigurarea echilibrului dintre structurile de parchet.
DNA: continuitate sau schimbare de paradigmă?
Competiția pentru conducerea Direcția Națională Anticorupție este una dintre cele mai urmărite. DNA rămâne instituția-cheie în investigarea faptelor de mare corupție, iar dinamica dosarelor de anvergură influențează direct percepția publică asupra statului de drept.
Pentru funcția de procuror-șef al DNA candidează:
- Tatiana Toader, procuror-șef adjunct al DNA;
- Vlad Grigorescu, procuror în cadrul DIICOT;
- Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul DNA, delegat ca adjunct.
Pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA s-au înscris:
- Mihai Prună, procuror în cadrul Parchetului General – Secția de urmărire penală;
- Marinela Mincă, procuror-șef al Secției judiciare din DNA;
- Marius-Ionel Ștefan, procuror-șef serviciu DNA – Serviciul Teritorial Pitești.
Faptul că actualul procuror-șef, Marius Voineag, candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general a generat dezbateri în spațiul public privind eventuale influențe între instituții. Președintele Nicușor Dan a respins însă astfel de speculații, calificându-le drept „fără fundament”.
DIICOT: o competiție densă pentru combaterea criminalității organizate
La Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, competiția este și mai amplă.
Pentru funcția de procuror-șef al DIICOT candidează:
- Ioana-Bogdana Albani;
- Antonia Diaconu;
- Alina Albu, actualul procuror-șef al DIICOT;
- Codrin-Horațiu Miron;
- Bogdan-Ciprian Pîrlog.
Pentru poziția de adjunct al DIICOT s-au înscris:
- Aurel-Cristian Lazăr;
- Alex-Florin Florența, actualul procuror general al României;
- Claudia-Ionela Curelaru;
- Gill-Julien Grigore-Iacobici;
- Mihai-Răzvan Negulescu.
Se observă o mobilitate accentuată între structuri și funcții: actualul procuror general aspiră la o poziție de conducere în DIICOT, în timp ce Bogdan-Ciprian Pîrlog candidează simultan pentru două funcții de prim rang — procuror general și șef DIICOT. Această dinamică reflectă atât competiția internă, cât și repoziționările strategice din sistem.
Cadrul legal: 15 ani vechime și interdicții stricte
Ministerul Justiției a reiterat că pot fi numiți în aceste funcții doar magistrații cu o vechime minimă de 15 ani în funcția de procuror sau judecător, îndeplinită până la ultima zi a termenului de înscriere.
Legea nr. 303/2022 prevede explicit că nu pot accede la aceste poziții procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea, precum și cei care se află într-o situație de conflict de interese care le-ar putea afecta imparțialitatea. Sunt prevederi menite să consolideze independența și credibilitatea conducerii marilor parchete.
Miza politică și instituțională
Deși procedura este una juridică și administrativă, implicațiile sale sunt inevitabil politice. Conducerea Parchetului General, a DNA și a DIICOT influențează direcțiile majore de acțiune în materie penală: combaterea corupției la nivel înalt, destructurarea rețelelor de criminalitate organizată, investigarea infracțiunilor economice complexe sau a faptelor care afectează securitatea națională.
În acest context, declarația președintelui Nicușor Dan potrivit căreia între candidați se află „oameni foarte interesanți” indică o deschidere către evaluarea individuală a proiectelor manageriale, dincolo de presiunea comentariilor publice.
Urmează, așadar, patru zile de interviuri care vor cântări decisiv în conturarea noii arhitecturi de conducere a Ministerului Public. Pe 2 martie vor fi anunțate rezultatele selecției, iar apoi responsabilitatea finală va reveni șefului statului. Dincolo de nume, miza reală rămâne capacitatea viitorilor lideri ai parchetelor de a consolida profesionalismul, coerența și autoritatea instituțiilor pe care le vor conduce.
Partajează acest conținut:
