Bărbat trimis în judecată după ce ar fi agresat un copil de 9 ani într-un parc

La 24 februarie 2026, în ședință de cameră de consiliu, Judecătoria Cluj-Napoca a pronunțat o încheiere penală prin care a constatat legalitatea trimiterii în judecată într-un dosar ce vizează infracțiunea de agresiune sexuală asupra unui minor în vârstă de 9 ani. Instanța a dispus începerea judecății pe fond, apreciind că sesizarea, probele și actele de urmărire penală au fost efectuate cu respectarea cerințelor legale.

Hotărârea nu stabilește vinovăția inculpatului, dar marchează trecerea cauzei în faza decisivă a procesului penal.

Ce a analizat judecătorul în camera preliminară

În procedura de cameră preliminară, judecătorul verifică exclusiv legalitatea dosarului: dacă rechizitoriul este întocmit conform legii, dacă instanța este competentă și dacă probele au fost administrate cu respectarea regulilor procesuale.

În încheierea pronunțată, instanța a reținut că:

• rechizitoriul emis de Parchet cuprinde toate elementele prevăzute de Codul de procedură penală;

• Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluționeze cauza;

• probele au fost administrate cu respectarea principiilor legalității și loialității;

• actele de urmărire penală au fost efectuate conform dispozițiilor imperative ale legii.

De asemenea, instanța a consemnat că nu au fost formulate cereri sau excepții de către inculpat ori de către persoana vătămată.

În baza art. 346 alin. (1¹) C.p.p., judecătorul a dispus:

• constatarea legalității sesizării instanței;

• constatarea legalității administrării probelor;

• constatarea legalității urmăririi penale;

• începerea judecății cauzei.

Încheierea poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

Faptele reținute în rechizitoriu

Potrivit actului de sesizare al Parchetului, faptele ar fi avut loc la 2 septembrie 2025, într-un parc din municipiul Cluj-Napoca, în intervalul orar 11:52–12:21.

Procurorii susțin că inculpatul ar fi profitat de poziția de încredere stabilită anterior cu victima – un copil de 9 ani – precum și de incapacitatea acesteia de a exprima un consimțământ valabil. În rechizitoriu se arată că ar fi fost aplicate tehnici de manipulare și persuasiune specifice „grooming-ului”.

Concret, potrivit acuzației, ar fi fost exercitate acte de natură sexuală constând în:

• atingerea în zona coapsei,

• apucarea de zona fesieră,

• poziționarea copilului în poala adultului.

Elementul central al cauzei îl reprezintă vârsta victimei: 9 ani, ceea ce atrage aplicarea formei agravate a infracțiunii, dat fiind că legea protejează în mod absolut minorii de această vârstă, considerând că nu pot consimți în mod valid la acte cu caracter sexual.

Probele pe care se bazează acuzația

Rechizitoriul menționează un probatoriu divers și structurat, care include:

• declarații de martori;

• declarația inculpatului;

• proces-verbal de redare a unor înregistrări video și suport optic aferent;

• proces-verbal de identificare;

• raport de evaluare psihologică a victimei emis de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului;

• fișa de cazier judiciar a inculpatului;

• alte înscrisuri și procese-verbale de investigații.

În etapa de cameră preliminară, judecătorul nu a analizat temeinicia probelor, ci doar legalitatea obținerii lor. Concluzia a fost că acestea au fost administrate cu respectarea dispozițiilor legale.

Măsura preventivă: control judiciar

Inculpatul este cercetat sub măsura preventivă a controlului judiciar. Aceasta presupune obligații precum:

• prezentarea periodică la organul desemnat;

• interdicția de a părăsi localitatea sau țara fără acord;

• interdicția de a lua legătura cu victima.

Controlul judiciar nu presupune privarea de libertate, dar implică supraveghere și restricții stabilite de autorități.

Ce urmează în proces

După rămânerea definitivă a încheierii de cameră preliminară, dosarul va fi repartizat pentru judecata pe fond. În această fază:

• inculpatul va putea fi audiat în mod direct de instanță;

• martorii vor putea fi reaudiați;

• instanța va analiza nemijlocit înregistrările și celelalte probe;

• vor fi administrate eventuale probe noi solicitate de părți.

Abia la finalul acestei etape instanța va pronunța o sentință – condamnare, achitare sau altă soluție prevăzută de lege.

Până la o hotărâre definitivă, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Grooming-ul reprezintă un proces complex și deliberat prin care un adult cu intenții abuzive construiește, în timp, o relație de încredere cu un copil sau adolescent, pentru a-l manipula și exploata sexual. Departe de a fi un act spontan, grooming-ul presupune etape bine calculate: identificarea unei potențiale victime, câștigarea încrederii acesteia și a familiei, izolarea copilului de adulții protectori și, în final, exercitarea controlului prin presiune emoțională, recompense sau amenințări. Agresorii aleg frecvent medii în care au acces facil la minori – școli, cluburi sportive, organizații religioase, comunități locale – dar și spațiul virtual, unde anonimatul le oferă un avantaj major.

În mediul online, fenomenul capătă o dinamică și mai periculoasă. Persoanele care practică grooming-ul pot crea identități false, pretinzând că au aceeași vârstă sau interese similare cu ale copilului vizat. Prin conversații aparent inocente, află informații personale – despre familie, starea emoțională, prieteni sau vulnerabilități – pe care ulterior le folosesc pentru a construi o „relație specială” și pentru a testa limitele copilului. Procesul poate evolua rapid, deoarece internetul elimină barierele de timp și spațiu, iar comunicarea privată este ușor de menținut fără supravegherea unui adult.

O caracteristică esențială a grooming-ului este manipularea psihologică: agresorul încearcă să creeze dependență emoțională, să inducă sentimentul de secret comun și să verifice dacă victima ar dezvălui situația unui părinte sau profesor. În paralel, poate folosi lingușirea, promisiunea unor cadouri sau, dimpotrivă, intimidarea și șantajul pentru a obține conformitatea. De aceea, specialiștii în protecția copilului subliniază importanța educației digitale și a regulilor clare de siguranță online – evitarea divulgării datelor personale, prudența în acceptarea mesajelor sau fișierelor de la necunoscuți și refuzul întâlnirilor offline fără acordul și prezența părinților.