Curtea de Apel București a decis amendarea premierul României cu 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere și obligarea Guvernului la plata unor penalități de 500 de lei pe zi de întârziere pentru că, timp de trei ani, nu a pus în executare o hotărâre judecătorească. Este vorba despre o sentință din 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care Executivul era obligat să emită adopte o hotărâre pentru punerea în aplicare a unor reglementări referitoare la vânzarea de acţiuni ale OMV Petrom, până la limita de 8% din capitalul social, la acelaşi preţ la care au fost vândute acţiunile în cadrul procesului de privatizare.
Soluția Curții de Apel București, care nu este definitivă, a fost dată într-un dosar deschis de urmașii unui bărbat care a făcut parte din cei peste 14.000 de reclamanți care au obținut sentința favorabilă din partea ÎCCJ în urmă cu trei ani. Moștenitorii au fost reprezentați de avocata orădeană Anamaria Crețu, din cadrul Hoblea&Crețu – cabinete de avocatură asociate.
Hotărâre definitivă, care nu a fost pusă în executare timp de 3 ani
Pe 8 mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție admitea cererea a 14.377 de reclamanți și cele în interes propriu a mai bine de 8400 de intervenienți și a decis:
”Obligă pârâtul Guvernul României să adopte o hotărâre de guvern pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 9 din anexa 1a O.U.G. nr. 49/1997, astfel cum a fost modificat prin O.G. nr. 55/2003, în vederea vânzării de acţiuni ale B. S.A., până la limita de 8% din capitalul social, la acelaşi preţ la care au fost vândute acţiunile în cadrul procesului de privatizare, sub sancţiunea unor penalităţi de 1000 RON pe fiecare zi de întârziere de la data pronunţării prezentei decizii şi până la executarea obligaţiei.”
De la acel moment au trecut trei ani, iar la finalul lunii mai a acestui an, moștenitorii unuia dintre cei care au fost parte în procesul din 2019 s-au adresat Curții de Apel București, unde au pornit un litigiu pe o procedură administrativă în caz de neexecutare a unei hotărâri judecătorești. ”Guvernul României nu a pus în executare, de bunăvoie, o hotărâre judecătorească din luna mai 2019, pe principiul că «ce ne pasă nouă de hotărârile instanțelor judecătorești!?»”, a scris, într-un mesaj pe Facebook, avocata Anamaria Crețu (foto stânga).
”Practic, timp de aproape trei ani, în lipsa adoptării hotărârii de Guvern stabilite prin titlul executoriu, subsemnații (moștenitorii – n.n.) nu am avut posibilitatea de a achiziționa acțiuni ale OMV Petrom S.A., fapt care a atras după sine pierderi financiare, subsemnații putând obține dividende, spre exemplu, sau, în funcție de fluctuațiile pe piața de acțiuni, putând face tranzacții și putând vinde acțiunile respective. Așadar, neexecutarea în termenul legal stabilit a produs daune materiale în patrimoniul subsemnaților, constând în beneficiul nerealizat, daune care nu se impun a fi dovedite și nu sunt o condiție a admiterii cererii de chemare în judecată, ci reprezintă însăși rațiunea pentru care autoritățile publice sunt obligate, prin prevederile legii contenciosului administrativ, la plata unor penalități în toate cazurile în care termenul pentru punerea în executare de bunăvoie de deciziei nu a fost respectat în mod culpabil”, se arată într-un răspuns la o întâmpinare a Guvernului României.
Sentință favorabilă, dar cu emoții
Pe 20 decembrie, Curtea de Apel București a hotărât să-i aplice primului-ministru al României o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie și să oblige Guvernul României la plata unor penalități de 500 lei/zi întârziere, ambele până la executarea deciziei inițiale. ”Așadar pentru o perioadă de 3 ani, pentru că decizia, între timp, a fost executată, după ce au fost pornite mai multe litigii cu același obiect”, a explicat avocata Anamaria Crețu.
Concret, pe 8 iunie 2022 era publicată în Monitorul Oficial hotărârea de Guvern nr. 746 pentru aprobarea cotei procentuale ce urmează a fi achiziționată de salariații Societății „OMV Petrom” – S.A. și momentul la care se va realiza achiziționarea acțiunilor de către aceștia. Astfel, a fost pusă în executare Decizia nr. 2370/2019 din 8 mai 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În cadrul acestui litigiu, Guvernul României a invocat nu mai puțin de cinci excepții (prescripție, inadmisibilitate, lipsa calitate procesuală activă, lipsa interes și lipsa obiect), toate respinse de Curtea de Apel București. ”Cele mai mari emoții le-am avut pe excepția lipsei de obiect, având în vedere că hotărârea fusese între timp pusă în executare, dar soluția corectă, este evident, sancționarea și obligarea la plata penalităților pe toată perioada în care hotărârea nu a fost pusă în executare de bunăvoie”, a mărturisit avocata Anamaria Crețu.
Soluția nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. ”Însă este, pe lângă un motiv de bucurie pentru noi, un exemplu de aplicare corectă a legii și de o judecată echitabilă, chiar dacă pârâtul a fost Guvernul României (fac această mențiune pentru că majoritatea persoanelor au impresia că «nu are rost» să te judeci cu instituțiile statului!)”, a încheiat avocata Anamaria Crețu.
DOCUMENT – Cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu Guvernul României:
DOCUMENT – Răspuns la întâmpinarea formulată de către Guvernul României:
