A crește un copil nu-i treabă ușoară, zice o vorbă din bătrâni. Dar nici nu e pentru oricine, s-au convins cei care au în grijă copii cu nevoi speciale, de care chiar propriii părinți s-au lepădat, lăsându-i în seama statului. Uneori cei care le-au dat viață mai trec să-i vadă, alteori uită de ei cu desăvârșire. Iar în lipsa lor, rolul de a-i îngriji, hrăni și supraveghea le revine specialiștilor din sistemul de protecție a copilului, de care cei mici sunt complet dependenți: ”Nu vorbesc, nu se pot deplasa, nu se pot hrăni singuri, au probleme grave de sănătate, sunt autoagresivi”, mărturisește o persoană care se ocupă de ani buni de minori cu nevoi speciale.
În astfel de cazuri, atenția, compasiunea, înțelegerea, rezistența la efort, dorința de a ajuta și de a face bine sunt calități esențiale pentru cei care lucrează în sistem. Și totuși, sunt situații în care dramele copiilor sunt completate nefericit de acuzații cu iz penal în legătură cu modul în care sunt administrați banii destinați celor mici.
O astfel de împrejurare se află acum în atenția procurorilor și polițiștilor orădeni, care au fost sesizați în legătură cu ”posibile nereguli în administrarea banilor de nevoi personale (bani de buzunar) și a alocației de stat a copiilor” din modulul Albăstrele, aflat în subordinea Centrului de Plasament pentru copii cu dizabilități nr. 3 din Oradea. Autoarea sesizării este o angajată care, sub protecția anonimatului, a dezvăluit pentru BihorJust detalii despre problemele semnalate.
Suspiciuni de fals și bani acordați, dar neîncasați
”Copiii și tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială (…) au dreptul la hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive, precum și sume de bani pentru nevoi personale”, se arată în articolul 120 din legea 257/2013.
Ultima mențiune, referitoare la banii pentru nevoi personale, a fost cea care i-a ridicat angajatei semne de întrebare. ”Deși erau prevăzuți în lege, nu am primit acești bani și nu mi s-a adus la cunoștință, în mod oficial, existența lor”, spune femeia care este persoana de referință a unui copil cu nevoi speciale. Adică cea la care ar fi trebuit să ajungă lunar o sumă de 42 de lei, pe care să o administreze așa cum spune legea, adică ”în folosul copilului, în conformitate cu nevoile și preferințele acestuia” *.
Suspiciunile că la mijloc ar fi ceva necurat s-au accentuat în momentul în care, întâmplător, angajata a dat peste mai multe tabele în care se arăta că banii de nevoi personale ar fi fost împărțiți persoanelor de referință din modul, care ar și fi semnat de primire. Asta în timp ce copiii, beneficiari ai banilor, au pus degetul în loc de iscălitură. ”Cineva a falsificat semnăturile persoanelor de referință din modulul ”Albăstrele” pe tabelele întocmite în acest sens”, acuză femeia, care spune că nu a primit niciun ban din cei indicați în tabele.
*) Ce spune legea: Sumele se acordă sub semnătura copilului la primirea lor. În situația în care copiii nu pot semna aceste acte, din diferite motive, banii de buzunar sunt administrați de către familie sau persoana de referință în folosul copilului, în conformitate cu nevoile și preferințele acestuia. (Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare, organizate ca centre rezidențiale pentru copilul separat temporar sau definitiv de părinții săi)
Existența acestor tabele în care semnăturile ar fi fost falsificate a fost reclamată de angajata modului ”Albăstrele” conducerii Direcției Generale de Protecție a Copilului și Asistență Socială (DGASPC) Bihor în luna iulie 2020. ”În urma acestei sesizări a fost numită o comisie pentru verificarea problemelor semnalate și întregul personal al modulului ”Albăstrele” a fost convocat la audieri, la DGASPC Bihor”, spune angajata modulului.
Bani distribuiți după câteva luni, pe final de an
La câteva luni de la sesizarea situației, banii de nevoi personale au început să fie distribuiți. ”Pe 1 noiembrie 2020, responsabilul de modul mi-a înmânat banii de nevoi personale pentru lunile iunie-septembrie 2020. În 5 noiembrie am primit banii de nevoi personale aferenți lunii octombrie, iar pe 19 decembrie mi-au fost dați banii de nevoi personale pe lunile noiembrie și decembrie 2020. Foarte probabil, totul s-a petrecut în urma audierilor făcute după sesizarea din iulie”, a explicat autoarea dezvăluirilor.
În luna ianuarie a acestui an, au fost înmânate persoanelor de referință cardurile de alocații ale copiilor, la care s-au adăugat sume în numerar, care reprezentau – potrivit explicațiilor primite de angajați – ”alocația fiecărui copil pe mai multe luni în urmă”.
”Eu am primit 650 de lei în numerar. Ni s-a spus că, din alocația copilului, 100 de lei sunt puși pe card, iar restul sumei este capitalizat într-un cont de economii”, susține angajata modulului.
Nimeni nu le-ar fi transmis angajaților ce și cum pot să cumpere copiilor din banii primiți și nici nu le-au fost date bonuri fiscale pentru a dovedi felul în care au fost cheltuite sumele în cele câteva luni în care semnăturile din tabele ar fi fost falsificate.
Presiuni după sesizarea situației
Curajul de a anunța conducerea Direcției despre modul de administrare a banilor destinați copiilor a costat-o pe angajata modulului ”Albăstrele”. Aceasta spune că, după depunerea sesizării, șefa de centru a început să facă presiuni asupra sa: ”Mi-a spus că trebuie să mă transfere la altă căsuță, dar am refuzat categoric. A încercat să le determine pe colegele mele să nu mai lucreze cu mine și chiar le urmărea pe camerele de supraveghere să vadă dacă vorbesc cu mine în timpul turei.”
Mai mult, în perioada iulie – octombrie – 2020, șefa de centru ar fi pus-o pe ”rebelă” singură pe o tură în care trebuia să aibă grijă de 8 copii, iar pe o colegă care a sesizat la rândul său conducerea Direcției ar fi mutat-o la un alt modul. ”Probabil că a făcut toate acestea de teamă că aș putea sesiza organele de anchetă în privința modului fraudulos în care se gestionează banii pentru copii.”
Ceea ce, în cele din urmă, angajata modulului a și făcut. S-a adresat procurorilor orădeni, sperând să se afle de când se dau banii de nevoi personale pentru copii, ce s-a întâmplat cu sumele care nu au ajuns la beneficiari și cum au fost cheltuite. ”Toată această situație a fost un subiect tabu – niciodată nu am știut cum s-au cheltuit acești bani care, de altfel, trebuiau să ajungă la copii care chiar aveau nevoie atât de ei, cât și de afecțiune și atenție”, încheie autoarea dezvăluirilor.
Reacția DGASPC Bihor
BihorJust a solicitat conducerii Direcției Generale de Protecție a Copilului și Asistență Socială răspunsuri la câteva întrebări legate de situația semnalată de la modulul ”Albăstrele”:
- Cine a gestionat cardurile bancare cu banii copiilor din 2019 până acum la nivelul DGASPC Bihor, cu referire concretă la modul ”Albăstrele” din cadrul Centrului de Plasament pentru copii cu dizabilități nr. 3 Oradea? De ce aceste carduri au fost date persoanelor de referință abia în luna ianuarie 2021?
- Dacă au fost retrase sume de pe aceste carduri, de către cine și în ce scop au fost folosite?
- Dacă s-au făcut presiuni – și în ce fel – asupra persoanei/persoanelor care a/au dezvăluit problemele cu banii copiilor de la modul ”Albăstrele”?
- Dacă în urma verificărilor efectuate la modulul ”Albăstrele” au fost confirmate sau infirmate cele semnalate?
- Este adevărat că alocația primită de fiecare copil este de 100 de lei lunar, restul sumei (necunoscută) fiind capitalizată într-un cont de economii?
În răspunsul Direcției se arată că s-au făcut ”verificări succesive și amănunțite” în ceea ce privește ”aspecte care țineau de managementul instituției de asistență socială la care faceți referire”, urmate de cercetări disciplinare. ”După finalizarea cercetării disciplinare, a fost dispusă de către conducerea instituției depunerea unei plângeri penale la IPJ Bihor”, se arată în răspunsul DGASPC Bihor.
Problemele reclamate de angajata modulului ”Albăstrele” sunt investigate acum de polițiștii bihoreni, care fac cercetări pentru delapidare.
Partajează acest conținut:
