Noua propunere legislativă, adoptată tacit de Senat, prevede introducerea unor pedepse privative de libertate cuprinse între 6 luni și 5 ani pentru persoanele care practică în mod sistematic acordarea de împrumuturi cu dobândă, fără a deține o autorizație legală în acest sens. Activitatea, cunoscută generic sub denumirea de „cămătărie”, este definită în proiect ca oferirea de credite cu titlu oneros, în afara cadrului legal, desfășurată cu caracter repetitiv.
Inițiatorii demersului sunt parlamentari ai Uniunii Salvați România (USR), care consideră că fenomenul cămătăriei a căpătat o amploare îngrijorătoare, în special în rândul persoanelor vulnerabile din comunitățile defavorizate. Aceștia atrag atenția că multe victime ale acestor practici nu au acces la sistemul bancar sau la forme legale de creditare și ajung să fie exploatate de persoane care profită de dificultățile lor financiare.
Potrivit acestora, sistemul juridic actual nu este suficient de eficient în combaterea acestui tip de activitate, care adesea se desfășoară în zone gri, la limita dintre economia informală și crima organizată.
Un alt element important al proiectului este prevederea privind confiscarea specială a sumelor de bani obținute din împrumuturi ilegale. Această măsură se va aplica nu doar asupra sumelor de bani încasate direct, ci și asupra bunurilor achiziționate cu acești bani, oferind astfel autorităților posibilitatea de a combate eficient acumulările ilicite de avere rezultate din cămătărie.
Deși Senatul nu a dezbătut explicit proiectul în termenul constituțional de 45 de zile, inițiativa a fost considerată adoptată tacit, conform procedurilor parlamentare. Aceasta înseamnă că textul de lege este transmis automat către Camera Deputaților, unde va avea loc dezbaterea finală și votul decisiv.
Dacă va fi adoptată în forma actuală, legea va ajunge la promulgare, urmând apoi să fie publicată în Monitorul Oficial și să intre în vigoare la data stabilită.
Reprezentanți ai societății civile salută intenția legiuitorului de a reglementa mai strict acest fenomen, dar subliniază că simpla introducere a unor pedepse penale nu este suficientă. Ei propun măsuri complementare, precum programe de educație financiară, extinderea accesului la microcredite legale și sprijin pentru familiile aflate în dificultate economică.
Juriști specializați în drept penal apreciază că noua inițiativă ar putea întări instrumentele legale disponibile pentru combaterea cămătăriei, însă avertizează că textul legii trebuie redactat clar, cu termeni preciși și aplicabili, pentru a evita eventuale abuzuri de interpretare sau aplicare excesivă.
Dacă va trece de votul final din Camera Deputaților, România s-ar alătura statelor europene care tratează cămătăria ca pe o infracțiune de sine stătătoare, sancționată sever. Aceasta ar marca o schimbare de paradigmă în combaterea unui fenomen care, deși prezent în multe comunități, era adesea trecut cu vederea din lipsa unor reglementări specifice.
Implementarea efectivă va depinde de eforturile concertate ale instituțiilor de aplicare a legii – poliție, parchete, instanțe – dar și de capacitatea sistemului juridic de a gestiona eficient dosarele ce vor apărea ca urmare a noilor prevederi.
