Un avocat bucureștean, membru al unui barou ”paralel”, a fost condamnat, vineri, de Curtea de Apel Oradea la 6 luni de închisoare pentru exercitarea fără drept a unei profesii sau activități. Decizia vine după ce instanța de fond l-a achitat pe Marian Traian Toderaşcu-Bălan pentru această acuzație. În același dosar, avocatul a fost condamnat și pentru înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, după ce ar fi folosit documente falsificate pentru a obține 25.000 de euro de la fostul patron, actual director general, al spitalului Pelican din Oradea, doctorul Ovidiu Cacuci, pe care l-a indus în eroare cu privire la obținerea unui credit de 20.000.000 de euro.
Potrivit anchetatorilor, medicul Ovidiu Cacuci a intrat în legătură cu Marian Traian Toderaşcu-Bălan, prin intermediul unor cunoștințe și a unui funcționar din Ministerul Economiei, în 2015, când se afla în căutare de investitori pentru a dezvolta în Cluj-Napoca un proiect de 10 milioane de euro, rămas atunci fără sprijin financiar bancar.
Marian Traian Toderaşcu-Bălan s-ar fi prezentat drept avocat în Baroul București și ar fi pretins că acționează în numele băncii de investiții Morgan Stanley din New York, susțineau procurorii. L-ar fi asigurat pe doctorul Cacuci că va obține de la această instituție un credit de 20 de milioane de euro, în schimbul unei taxe de reușită de 135.000 de euro.
A și primit 25.000 de euro în baza unui acord de consultanță, înainte de semnarea documentului de împrumut, au aflat anchetatorii. După câteva săptămâni, în luna octombrie 2015, patronul Spitalului Pelican a semnat un acord de împrumut, prezentat de Toderașcu-Bălan și care avea condiții foarte avantajoase: durata de 10 ani, dobândă maximă de 3,2% și o perioadă de grație de 2 ani.
Abia a doua zi, când a făcut verificări la banca din New York, medicul orădean a aflat că ”documentul prezentat nu este un contract valid, semnăturile din dreptul rubricilor celor doi vicepreședinți sunt false, iar datele oficiale ale băncii au fost copiate de pe pagina oficială electronică și publică a băncii”. A încercat să îl convingă pe avocatul căruia îi plătise deja 25.000 de euro să-i dea banii înapoi, dar fără succes. Neavând alternativă, medicul Ovidiu Cacuci s-a adresat procurorilor.
Achitat și apoi condamnat pentru exercitarea fără drept a unei profesii
În privința acuzațiilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată aduse lui Marian Traian Toderaşcu-Bălan, magistrații Curții de Apel Oradea au păstrat pedepsele dictate de instanța de fond, Judecătoria Oradea: 3 ani și 6 luni de închisoare pentru înșelăciune și 1 an și 6 luni de închisoare pentru fals. În schimb, cele două instanțe au avut opinii diferite în privința acuzației de exercitare fără drept a unei profesii.
Membru al Uniunii Naționale a Barourilor din România, Baroul București (entitate considerată ”paralelă”), Marin Traian Toderașcu-Bălan a fost achitat de Judecătoria Oradea, care a stabilit că nu ar fi săvârșit fapta cu vinovăţia prevăzută de lege. Instanța și-a motivat decizia astfel:
”Având în vedere că problematica existenței barourilor paralele nu și-a găsit în România o rezolvare lipsit de echivoc printr-o intervenție legislativă sau de altă natură, soluțiile organelor judiciare nu au fost unitare, aspect confirmat și de hotărârile judecătorești depuse la dosar de către inculpat (…), situație în care se impune evaluarea elementului intențional în comiterea infracțiunii.
Din probele administrate în cauză se reține că activitatea juridică care face obiectul faptei deduse judecății, (…), de către inculpatul (…), absolvent al Facultății de Drept și licențiat în științe juridice, s-a făcut în cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, Baroul București, în calitate de avocat definitiv, fiind înscris pe Tabloul Avocaților acestei entități în dreptul poziției cu numărul curent 1763, din data de 20.10.2004, astfel cum rezultă din adresa nr. 2266 din 04.01.2016 emisă de „Uniunea Națională a Barourilor din România, Baroul București”, structură profesională constituită prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
În aceste condiții, se apreciază că inculpatul a exercitat efectiv activitățile specifice profesiei de avocat având, anterior datei de 03.11.2015, la care a fost publicată în Monitorul Oficial decizia nr. 15/21.09.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, încredințarea că dobândirea calității de avocat a fost legitimată prin demersurile judiciare inițiate în vederea înființării structurii al cărei membru este, iar în aceste împrejurări factuale, nu se poate reține, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că inculpatul nu ar fi avut convingerea legitimității calității sale, ceea ce exclude intenția sa de a aduce atingere relațiilor sociale care privesc buna desfășurare a activității de avocatură.
Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a arătat că termenul de „lege” este o noțiune autonomă în sensul Convenției, în care este inclus nu numai dreptul statutar, dar și jurisprudența instanțelor naționale și care este supus anumitor exigențe de accesibilitate și previzibilitate (…), iar lipsa unei interpretări judiciare accesibile și previzibile poate duce la încălcarea art. 7 din Convenție (…).
Astfel, în cauză, se impune respectarea exigențelor impuse de art. 7 din Convenție, prin aplicarea prioritară a acestor dispoziții, în temeiul art. 20 alin.2 din Constituție, sens în care se evidențiază că decizia nr. 15/21.09.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost determinată tocmai de practica judiciară neunitară cu privire la fapta constând în exercitarea de activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1991, motiv pentru care instanța apreciază că, până la momentul publicării respectivei hotărâri a instanței supreme, în absența unei legi suficient de accesibile și previzibile, inculpatul nu a avut instrumentele necesare conformării activității sale cu preceptul normei penale, care a primit variate interpretări în practica organelor judiciare.
Din considerentele prezentate, reținând în privința acestei infracțiuni deduse judecății, incidența cazului de împiedicare a exercitării acțiunii penale, prevăzut de art.16 alin.1 lit.b teza a II-a Cod de procedură penală, instanța va dispune achitarea inculpatului (…) cu privire la infracțiunea de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, prevăzute de art. 348 Cod penal.”
În schimb, Curtea de Apel Oradea a stabilit că Toderașcu-Bălan se face vinovat de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.
”Înlătură dispoziția instanței de fond de achitare, în temeiul art.396 alin. 5 raportat la art.16 alin.1 lit. b teza a II-a Cod de procedură penală, a inculpatului Toderaşcu-Bălan Marian-Traian cu privire la infracţiunea de exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi, prevăzute de art. 348 Cod penal.
În baza art. 348 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin.2 Cod procedură penală, condamnă inculpatul Toderaşcu-Bălan Marian-Traian la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.”
Astfel, luând în calcul această pedeapsă, alături de cele aplicate pentru înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, Curtea de Apel Oradea l-a condamnat pe Marian-Traian Toderaşcu-Bălan la 4 ani și 2 luni de închisoare cu executare.
Sentința, în format anonimizat, a Judecătoriei Oradea în cazul lui Marian Traian Toderaşcu-Bălan poate fi consultată aici.
Partajează acest conținut:
