A fost voluntarul anului în Bihor. Tânără a luat recent examenul de Rezidențiat. Și a ales Urgentele. Acolo unde a petrecut mii de ore alături de cei aflați în situații limita. Asta și-a dorit dintotdeauna. ” De la fetița care consulta toată casa și toate păpușile…. la medicul care consultă pacienți.De la fetița care se oprea din orice și oriunde ar fi când auzea o sirenă de ambulanță… la medicul care și azi face exact așa.De la fetița care-și punea plasturi peste tot chiar dacă nu avea nimic, și la fel făcea și cu familia..la medicul care va pune „plasturi” atât pentru rana care se vede, cât și pentru cea care nu se vede.De la fetița care umbla cu trusa de medic prin casă… la medicul care poartă stetoscopul la gât.De la fetița care spunea că va fi doctor…la visul împlinit”, spunea tânără după ce și-a câștigat locul prin examen. Azi, începe un nou capital în viață ei. E doctor…
„Astăzi se termină un nou capitol.
7 ani. Sute de ture. Mii de ore.
7 ani în care am învățat atât de multe. 7 ani în care am câștigat viață, ani în care am învățat să apreciez fiecare secundă de viață, să apreciez sănătatea mai presus de orice, am realizat că nu avem decât prezentul, și că într-o secundă se poate încheia, am învățat să fiu mai mulțumitoare. 7 ani în care am și pierdut vieți, ani în care am fost acolo în cele mai negre momente, ani în care am asistat la atât de multă suferință, în care am privit disperarea în ochi, dar, ani în care am putut să ofer speranță, să ofer empatie și să încerc, atât cât pot, să ajut oamenii și să le ofer înțelegere și poate un umăr pentru câteva momente. Ani în care am învățat multe informații medicale, cursuri în care am dat tot ce am mai bun pentru a evolua. Ani în care am avut mulți mentori, multe exemple cărora le mulțumesc din tot sufletul.
Începeam voluntariatul în urmă cu peste 7 ani cu o mulțime de întrebări și gânduri. Începeam aventura vieții, începeam maturizarea atât pe plan profesional, cât și personal. Începeam de la 0.
(Prima poză, la stânga, înainte de prima tură, cu emoțiile aferente.)
Închei voluntariatul cu o recunoștință enormă, cu multe lecții învățate, cu multe experiențe acumulate atât profesional, cât și personal, cu multe prietenii, cu oameni care mi-au schimbat viața, cu oameni care au fost acolo în momentele dificile, cu oameni care m-au învățat și care m-au crescut la omul care sunt astăzi.
(Poză de azi, la dreapta, ultima tură în calitate de voluntar, cu multe emoții și recunoștință pentru tot ce a fost.)
Vă mulțumesc!
Cu cea mai mare recunoștință,
Un voluntar la final de drum și un medic la început de drum”, spune Denisa Chereches.
