Ministerul Afacerilor Externe a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a hotărârii CEDO în cazul Kövesi c. România, pronunțată pe 5 mai 2020. Termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere era miercuri, 5 august. În acest fel, a fost acceptată decizia prin care CEDO a stabilit că drepturile fostei șefe a DNA Laura Codruța Kövesi la un proces echitabil și la libertatea de exprimare au fost încălcate prin revocarea mandatului său înainte de termen.
Hotărârea de a nu cerere retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a deciziei CEDO a fost luată ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE. Ca argumente au fost invocate ”o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică” și ”opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției”.
”Decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată”, se arată în comunicatul Ministerul român de Externe.
O solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare, arată sursa citată.
MAE a precizat că ”retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligaţie pentru niciuna dintre părţi, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Regulile de procedură ale Curţii subliniind caracterul excepţional al unui astfel de demers. (…) Totodată, (…) Marea Cameră nu reprezintă o instanță de apel menită a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridică a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt că un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifică, în sine, retrimiterea.”
Comunicatul Ministerului de Externe face referire și la faptul că hotărârea Camerei în cazul Kövesi c. România a fost adoptată cu unanimitate, fără opinii separate și nu a impus acordarea unei sume de bani ca satisfacție echitabilă reclamantei, neexistând astfel niciun prejudiciu material pentru stat. ”De asemenea, reinstalarea reclamantei în funcția anterioară nu este de actualitate”, arată MAE.
România, condamnată de CEDO pentru încălcarea drepturilor fostei șefe a DNA
În cazul Kövesi c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, pe 5 mai 2020, că statul român a încălcat articolele 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare.
Cauza a avut la bază plângerea formulată de Laura Codruța Kövesicu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. A mai fost invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere şi a poziţiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calităţii sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.
Decizia din 5 mai 2020 a CEDO în cazul Kövesi c. România:
Partajează acest conținut:
