Problema de practică neunitară soluționată în cadrul Întâlnirii președinților de secție civilă din septembrie 2024 vizează denumirea hotărârii judecătorești prin care se soluţionează contestaţia privind tergiversarea procesului.
Într-o opinie, hotărârea judecătorească prin care se soluţionează contestaţia privind tergiversarea procesului este o încheiere, potrivit art. 424 C. proc. civ.
În a doua opinie, hotărârea judecătorească prin care se soluţionează contestaţia privind tergiversarea procesului este o sentință sau, după caz, o decizie, în raport de stadiul în care se află procesul în care s-a formulat contestaţia în discuție.
În a treia opinie, hotărârea judecătorească prin care se soluţionează contestaţia privind tergiversarea procesului este o decizie, indiferent de stadiul în care se află procesul în care s-a formulat contestaţia, întrucât judecata acesteia are configurația unei judecăți în recurs, date fiind instanța competentă (instanța ierarhic superioară) și compunerea completului de judecată (3 judecători).
Art. 424 C. proc. civ., a cărui denumire marginală este „Denumirea hotărârilor”, are următorul conținut:
(1) Hotărârea prin care cauza este soluționată de prima instanță sau prin care aceasta se dezînvestește fără a soluționa cauza se numește sentință.
(2) Hotărârea prin care judecătoria soluționează căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege, se numește sentință.
(3) Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului, recursului și recursului în interesul legii, precum și hotărârea pronunțată ca urmare a anulării în apel a hotărârii primei instanțe și reținerii cauzei spre judecare ori ca urmare a rejudecării cauzei în fond după casarea cu reținere în recurs se numește decizie.
(4) Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra contestației în anulare sau asupra revizuirii se numește, după caz, sentință sau decizie.
(5) Toate celelalte hotărâri date de instanță se numesc încheieri, dacă legea nu prevede altfel.
Potrivit art. 525 alin. (5) C. proc. civ., judecata contestației se face în camera de consiliu, cu citarea părţilor, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, ce trebuie motivată în termen de 5 zile de la pronunţare.
Hotărârea judecătorească prin care se soluţionează contestaţia privind tergiversarea procesului este o încheiere, potrivit art. 424 alin. (5) C. proc. civ., întrucât aceasta nu se poate încadra în noțiunea de sentință și nici în cea de decizie, pentru următoarele considerente:
– prin intermediul acestei hotărâri cauza nu este soluționată de către prima instanță și, de asemenea, aceasta nu se dezînvestește fără a soluționa cauza, cazuri în care, potrivit art. 424 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea ar fi purtat denumirea de sentință; totodată, contestația privind tergiversarea procesului nu reprezintă o cale de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, caz în care, potrivit art. 424 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea, de asemenea, ar fi purtat denumirea de sentință; contestația privind tergiversarea procesului se poate formula și în legătură cu un proces aflat într-o cale de atac;
– prin intermediul acestei hotărâri, nu este soluționat un apel, un recurs, un recurs în interesul legii, o contestație în anulare sau o revizuire și, de asemenea, în cazul dat, hotărârea nu este pronunțată ca urmare a anulării în apel a hotărârii primei instanțe și reținerii cauzei spre judecare ori ca urmare a rejudecării cauzei în fond după casarea cu reținere în recurs, cazuri în care, potrivit art. 424 alin. (3) și (4) C. proc. civ., hotărârea ar fi purtat denumirea de decizie.
În concluzie, opinia I.N.M. , însusșită în unanimitate, este în sensul că hotărârea judecătorească prin care se soluţionează contestaţia privind tergiversarea procesului este o încheiere.
