Cultiva până acum legume ecologice, dar și unele mai puțin obișnuite dovlecii şarpe, lungi de un metru, cu proprietăţi anticancerigene, 50 de soiuri de roşii, diferite la gust şi aspect, şi castraveţii amari, recomandaţi diabeticilor pentru că produc insulină vegetală. A făcut mai multe stagii, în Bretania şi în Alsacia, de câte 2 sau 3 luni. Francezii l-au văzut pasionat și cu ajutorul lor a început afacerea
Deşi la bază legumicultor, profesorul Mihai Cărbunar este şi, de câţiva ani, şi cultivator de struguri în solar, în sistem ecologic. El a precizat că expoziţia aduce plus-valoare pe piaţa locală a fructelor, fiind un demers benefic, în al patrulea an, pentru a dezvolta tradiţia cultivării strugurilor de masă în Bihor.Expo struguri 2024 are loc într-un parteneriat public-privat dintre Facultatea de Protecţia Mediului – Departamentul Agricultură şi Horticultură, Asociaţia pentru Cultura şi Civilizaţia Vinului Millesime şi compania bihoreană Danvert, prin Daniel Boţa.
„La noi, comparativ cu alte zone ale ţării, mai există încă foarte multă vie hibridă. Va trebui să educăm mai mult consumatorul şi cultivatorul să înlocuim aceste soiuri care nu sunt de calitate, cu unele nobile. În această expoziţie li se vor prezenta care sunt posibilităţile de a-şi alege pentru fiecare zonă cele mai adecvate soiuri. Vreau să vă spun am rezultate foarte bune cu strugurii de masă în solar, încă din luna iulie până în octombrie. Cred că Bihorul are potenţial şi pentru strugurii de masă, ca să ieşim pe piaţă cu produs local de Bihor. Avem doar soiul Chasselas, în rest piaţa e plină cu struguri de import sau din alte zone ale ţării. Ar fi păcat să nu beneficiem şi noi de strugurii de masă, produşi local”, a afirmat Mihai Cărbunar.Un legumicultor pasionat, cu produse certificate ecologic, Mihai Cărbunar, profesor la Facultatea de Protecţia Mediului din Oradea, este singurul din judeţ care cultivă struguri de masă în solar, şi aceştia atestaţi din punct de vedere ecologicIdeea de a cultiva strugurii în solar mi-a venit în Franţa, în stagiile de practică în timpul facultăţii. Împreună cu un fermier am plantat nişte butaşi de vie în solar, pentru că la ei, în zona Bretania, nu erau condiţii favorabile pentru viticultură. E un climat oceanic, deloc potrivit pentru vie. Aşa au obţinut primii struguri de masă în solar. Chiar i-am învăţat cum se taie via, pentru că nu erau obişnuiţi cu cultura viţei-de-vie”, a povestit, pentru AGERPRES, Mihai Cărbunar, azi, la aproape 60 de ani.Acolo, în Franţa, prin stagiile din anii 1991-1994, a descoperit agricultura ecologică în legumicultură, o pasiune pe care şi-a cultivat-o în întreaga sa carieră ulterioară. Ştia din copilărie care este vocaţia sa profesională. A învăţat la Liceul Agricol din Salonta, iar în 1989 a ajuns student la Facultatea de Horticultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj. Cu un doctorat în legumicultură, Mihai Cărbunar educă azi generaţii de tineri agronomi în spiritul grijii faţă de natură şi al respectului pentru consumatori. Ferma lui, adică trei sere pe circa 10 ari, este foarte des laborator pentru tinerii săi învăţăcei. Aici cultivă cu mare drag, în primul rând, 60 de soiuri de tomate – „toate culorile şi mărimile” -, ardei, vinete, castraveţi, castravete amar, dovlecei, iar pe timp de iarnă multe varietăţi de salată, rucola, spanac, varză kale, mizuna etc. Şi, desigur, struguri, de care se bucură din iulie până la Crăciun…
„Revenind în ţară, mi-am făcut, la Husasău de Tinca, ajutat de francezi şi părinţi, trei solarii pentru legume, unul mai mare şi două mici, dar mi-a venit ideea să plantez pe margine şi câţiva butaşi de vie. În primul rând pentru mine, dar şi cu gândul că astfel voi asigura un microclimat mai favorabil legumelor, să le protejez de căldura soarelui. Ceea ce s-a şi dovedit. Pentru că i-am plantat în sera mare, pe latura sudică, cea mai expusă la razele directe”, îşi continuă povestea Mihai Cărbunar.
În primul an a plantat câte doi butaşi în capetele serei, a văzut că le merge, după care a extins şirul lor, plantând în continuare, aşa că în prezent are peste 30 de butuci de vie, cu nişte struguri de masă impresionanţi.
Ca să se bucure de struguri cât mai mult timp, a ales butaşi din diferite soiuri, cu coacere eşalonată, ceea ce înseamnă că la el strugurii încep să se coacă prin 15 iulie, soiul Palatina, care s-au copt chiar mai devreme anul acesta, pe la 1 iulie, datorită căldurii.”Când se termină unul, începe altul să se coacă. Tot aşa, am un flux continuu de struguri copţi până la sfârşitul lunii octombrie. Ultimii chiar îi las pe butuci şi când lucrez în solar mă mai energizez cu câteva boabe. Anul trecut, am avut şi în ianuarie”, îşi aminteşte cultivatorul.
Tot ce produce în serele lui este certificat ecologic. De la bun început, a ales să cultive curat, fiind de mai mulţi ani producător certificat de produse ecologice. A devenit el însuşi inspector certificator în agricultura ecologică pentru Ecocert, unde a lucrat câţiva ani.
Potrivit acestuia, cultivatorii care se îndreaptă spre agricultura ecologică au un nivel de conştiinţă mult peste media obişnuită, ştiind că oferă, pe încredere şi pe dovada certificării, alimente sănătoase, curate. Însă mai sunt şi alţii care aleg sistemul ecologic doar pentru profit şi reclamă.
Iar populaţia devine, spune dânsul, mai conştientă de substanţele chimice pe care le ingerează din alimente, multe persoane având probleme de sănătate din această cauză.
„Atunci li se trage semnalul de alarmă şi încep să se gândească la o hrană curată, îşi schimbă mentalitatea şi obiceiurile alimentare”, afirmă agricultorul.
Din relaţiile pe care le are cu alţi fermieri, unii şcoliţi, alţii, nu, Mihai Cărbunar atrage atenţia asupra fertilizării excesive cu chimicale. „Este înfiorător, vă spun sincer. În agricultura convenţională, mulţi nu respectă timpul de pauză şi alte măsuri necesare; important e pentru ei profitul. Nu-i interesează că otrăvesc oamenii, că-i îmbolnăvesc”, a spus specialistul.
Partajează acest conținut:
